Va fi dezastru! Bucureştiul, capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa

Bucureştiul este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa şi ocupă locul zece mondial. Anunţul a fost făcut, vineri, de primarul general Sorin Oprescu care a precizat că nu vrea să creeze panică, ci să sesizeze factorii implicaţi

Informaţiile prezentate de Sorin Oprescu s-au bazat pe studii şi analize efectuate de către experţi şi profesionişti din ţară şi din străinătate.

"Vreau să aveţi informaţii cât mai corecte şi complete, pentru a înţelege situaţia reală a Bucureştiului, care este extrem de serioasă. Doresc să evit speculaţiile, scenariile fie catastrofice, fie superficiale şi să sesizez toţi factorii implicaţi, dar şi opinia publică, pentru a ne uni eforturile şi a lucra împreună, constructiv, concret pentru diminuarea efectelor. Este unanim considerat, de către specialişti, că Bucureştiul este clasat ca a zecea capitală la nivel mondial, în termeni de risc seismic şi Capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. În mod evident, în acest context, oraşul Bucureşti concentrează cel mai înalt risc seismic din România", a spus Oprescu, potrivit Mediafax.

Vezi și

Potrivit lui Oprescu, 186 de imobile se înscriu în categoria de risc 1 - pericol public, din care majoritatea, peste 92 %, au fost construite înainte de 1940, adică în perioada în care nu existau norme pentru construcţia de locuinţe. În plus, structura acelor imobile a trecut şi experienţa cutremurelor majore de după 1940.

Primarul a explicat că pentru Bucureşti, clasa I de risc seismic cuprinde două categorii, respectiv imobile expertizate tehnic care reprezintă pericol public şi imobile din aceeaşi clasă, dar nedeclarate pericol public.

Principalele cauze privind riscul ridicat în caz de cutremur în Bucureşti:

O problemă o reprezintă concentrările de clădiri şi de populaţie, incomparabile cu cele din oricare alt oraş al ţării, în special în zona centrală.

Alte cauze se referă la existenţa unui fond de sute de clădiri de beton armat cu înălţime mai mare de patru etaje, construit, în majoritate între anii 1930-1945, la lipsa, în perioada construcţiei acestor blocuri, a cunoştinţelor necesare realizării unor structuri de beton armat rezistente la cutremure, dar şi la poziţia geografică a Bucureştiului, caracterizată de distantele epicentrale relativ mici (100-170 de kilometri) faţă de sursa Vrancea, distanţe ce sunt comparabile cu adâncimea focarelor acestor cutremure (60-170 de kilometri).

Şi condiţiile de teren din zonele de Est, Sud, şi din centrul oraşului pun probleme, fiind caracterizate de prezenţa unor straturi argiloase, predominante cu grosime în primii 50-60 de metri de la suprafaţa terenului, care contribuie la manifestarea unor perioade lungi în mişcarea terenului la cutremurele vrâncene de magnitudine medie şi mare, adică mai mare de 7 grade pe scara Richter.

Edilul a atras atenţia că nu doar magnitudinea pe scara Richter contează, ci şi parametrul terenului pe care este construită fiecare clădire în parte.

Experţii consideră că cele mai vulnerabile clădiri sunt cele construite înainte de intrarea în vigoare a codului de proiectare seismică din 1978 şi se împart în clădiri înalte sau de înălţime medie, construite înainte de 1945 şi clădiri înalte sau de înălţime medie, construite după 45, dar înainte de cutremurul din 77.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰