ISTORIA JO 2016: Olimpiada din 1980, singura organizată în Europa de Est. Nadia Comăneci a dominat din nou concursul de gimnastică
A XXII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Moscova, în perioada 19 iulie - 3 august 1980. Moscova a fost aleasă în detrimentul orașului Los Angeles, care avea să găzduiască ediția următoare. Au fost primele și, până acum, singurele Jocuri Olimpice de vară organizate în Europa de Est.
A XXII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Moscova, în perioada 19 iulie - 3 august 1980. Moscova a fost aleasă în detrimentul orașului Los Angeles, care avea să găzduiască ediția următoare. Au fost primele și, până acum, singurele Jocuri Olimpice de vară organizate în Europa de Est.
Prezența sovietică în Afganistan a determinat o serie de țări occidentale să boicoteze competiția olimpică, acestea refuzând să-și trimită sportivii în capitala URSS. Chiar și în aceste condiții, la Moscova au fost prezenți 5.179 de atleți, dintre care 1.115 femei și 4.064 bărbați, reprezentanți a 80 de țări. Aceștia au participat la 203 probe din 21 de discipline sportive: atletism, canotaj, baschet, box, kaiac—canoe, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei, judo, lupte, natație, pentalon modern, echitație, tir, tir cu arcul, iahting și volei. Presa a avut 5.615 reprezentanți, dintre care 2.685 din presă scrisă și 2.930 de ziariști de radio și televiziune.
Chiar dacă numărul sportivilor și al țărilor participante a fost mai mic decât la precedentele ediții ale JO, a crescut în schimb valoarea performanțelor, depășindu-se 73 de recorduri olimpice, 36 mondiale și 39 europene. Întrecerile olimpice de la Moscova au fost urmărite de peste 5 milioane de spectatori prezenți în tribunele sălilor și stadioanelor. În plus, peste 1,5 miliarde de telespectatori au vizionat zilnic transmisiile efectuate de 59 de societăți de televiziune din întreaga lume.
Rusul Aleksandr Ditiatin a câștigat medalii la fiecare probă în gimnastica masculină, devenind singurul sportiv care a câștigat 8 medalii la o singură Olimpiadă.
Super-greul cubanez Teófilio Stevenson a devenit primul boxer care a cucerit aceeași categorie de trei ori, în timp ce Gerd Wessig a devenit primul concurent la săritura în înălțime, proba masculină, care a doborât un record mondial la Olimpiadă. Rusul Vladimir Salnikov a coborât sub bariera celor 15 minute în proba de 1.500 m liber, după ce câștigase alte două medalii la 400 m liber și ștafetă 4×200 m. Atleții britanici Steve Ovett și Sebastian Coe s-au duelat la 800 m și 1.500 m, împărțindu-și victoriile.
În clasamentul pe medalii, primul loc a fost ocupat de URSS, cu 80 de medalii de aur, 69 de argint și 46 de bronz, urmată de Republica Democrată Germană (RDG), clasată pe locul al II-lea, cu 47 de medalii de aur, 37 de argint și 42 de bronz și de Bulgaria, pe locul al III-lea, cu 8 medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz.
România a avut rezultate foarte bune la această ediție a Olimpiadei. Cu cele 25 de medalii cucerite și cu 203 puncte realizate, sportivii români s-au clasat pe locul al VI-lea în clasamentul pe puncte și pe total de medalii, și pe locul al VII-lea în clasamentul pe medalii de aur.
La startul acestei competiții, delegația României a aliniat 228 de sportivi, dintre care 74 de femei. S-a participat la 18 sporturi, din cele 21 incluse în programul olimpic și la 134 din cele 203 probe. Ca și la ediția precedentă a Jocurilor Olimpice, desfășurată la Montreal, gimnastica a fost sportul care ne-a adus cele mai mari satisfacții, prin cele 7 medalii, dintre care 2 de aur, și 44,5 puncte.
Eroina acestor întreceri a fost, din nou, Nadia Comăneci, care a cucerit două medalii de aur, una la bârnă și una la sol, precum și argintul la individual compus și la proba pe echipe, alături de Rodica Dunca, Emilia Eberle, Melita Ruhn și Dumitrița Turner.
La masculin, gimnaștii noștri au avut cea mai bună evoluție din istoria participării lor la întrecerile olimpice de până atunci, clasându-se pe poziția a IV-a în ierarhia pe echipe. Dan Grecu s-a aflat pe locul al IX-lea la individual compus și pe locul al VI-lea la inele.
La atletism, sportivii români au ocupat un loc 4 și două locuri 6. Ca și la edițiile precedente ale JO, printre sporturile care și-au adus o contribuție importantă la afirmarea sportului olimpic românesc s-au aflat, din nou, kaiacul și canoe. Cu cele 5 medalii obținute, dintre care una de aur, și cu 37 de puncte realizate, sportivii ''flotilei de aur'' s-au situat printre primele trei țări la această ramură de sport. Ivan Patzaichin a cucerit din nou o medalie de aur, împreună cu Toma Simionov, în proba de canoe 1.000 m, iar cu Petre Capusta, la canoe dublu 500 m, a cucerit medalia de argint. Vasile Dîba s-a clasat pe locul al III-lea la kaiac, îmbogățind palmaresul României cu încă o medalie. De asemenea, kaiacul de 4 — băieți (Vasile Dîba, Nicușor Eșanu, Ion Geantă, Mihai Zafiu) a mai cucerit o medalie de argint. Tot la kaiac, fetele au mai obținut medalii de bronz atât în proba de simplu, cât și în cea de dublu. În clasamentul pe națiuni, la această ramură de sport, România s-a situat pe locul al III-lea, după RDG și URSS.
La lupte, România a fost prezentă cu 20 de luptători, câte 10 pentru fiecare stil. Dintre aceștia, 12 s-au clasat pe primele șase locuri, cucerind câte o medalie de aur, de argint și de bronz și un total de 34,5 puncte.
La tir, în mod cu totul excepțional, trebuie remarcată performanța lui Corneliu Ion la pistol viteză. După o luptă epuizantă cu Jürgen Wiefel (RDG) și austriacul Gerhard Petrisch, după trei manșe de baraj, românul a reușit să-i depășească și să cucerească titlul olimpic cu un total de 596 de puncte.
Handbaliștii români au obținut medalia de bronz, performanță identică cu cea a echipei masculine de volei.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰