Foto Sonda robotică trimisă de americani spre Lună. De ce a eşuat misiunea: "Nicio şansă pentru aselenizare"

Astrobotic, cu sediul în Pittsburgh, a declarat însă că există suficient combustibil pentru a opera modulul său de aselenizare Peregrine ca o navă spaţială. Este de aşteaptat ca modulul de aselenizare să rămână fără combustibil în aproximativ 40 de ore, a declarat firma marţi la scurt timp după ora 17:00 GMT (19:00, ora României). Modulul de aselenizare de 1,2 tone a fost lansat luni de la Cape Canaveral, cu intenţia de a aseleniza la sfârşitul lunii februarie.

Sonda robotică trimisă de americani spre Lună a suferit o "anomalie"

"Având în vedere scurgerea de combustibil, nu există, din păcate, nicio şansă de aselenizare uşoară pe Lună", a precizat compania într-un comunicat postat pe X. "Echipa şi-a actualizat estimările, iar în prezent ne aşteptăm să rămânem fără combustibil în aproximativ 40 de ore de acum încolo - o îmbunătăţire faţă de estimarea de aseară. Echipa continuă să lucreze pentru a găsi modalităţi de a prelungi durata de viaţă operaţională a lui Peregrine", a transmis Astrobotic.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

"Nava spaţială Peregrine este acum operaţională de aproximativ 32 de ore. Peste noapte, echipa s-a confruntat cu o altă problemă de orientare a navei spaţiale, dar continuă să persevereze. Nava spaţială a început să se încline departe de Soare şi şi-a redus generarea de energie solară. Echipa a reuşit să actualizeze algoritmul de control şi să remedieze această problemă", a explicat compania, precizînd că bateriile au reuşit să se încarce complet.

Însă, "având în vedere scurgerea de combustibil, nu există, din păcate, nicio şansă de aselenizare uşoară pe Lună”, recunoaşte Astrobotic.

Când va rămâne fără combustibil

"Cu toate acestea, avem încă suficient combustibil pentru a continua să operam vehiculul ca navă spaţială. Echipa şi-a actualizat estimările şi, în prezent, ne aşteptăm să rămânem fără combustibil în aproximativ 40 de ore de acum înainte, o îmbunătăţire faţă de estimarea de aseară. Echipa continuă să lucreze pentru a găsi modalităţi de a prelungi viaţa operaţională a lui Peregrine. Suntem într-un mod de operare stabil şi lucrăm la testele şi verificările de sarcină utilă ale navei spaţiale", adaugă compania.

Astrobotic transmite că nu renunţă la proiectul său referitor la Lună şi anunţă că pregăteşte o nouă misiune, Griffin. "Continuăm să primim date valoroase şi care să testeze componentele şi software-ul pentru operaţiunile de zbor spaţial legate de următoarea noastră misiune de aselenizare, Griffin”, arată compania spaţială privată.

Lansarea modulului Peregrine

Construit de firma de robotică spaţială Astrobotic, modulul de aterizare lunară Peregrine a fost lansat luni la ora 7.18 GMT (9.18, ora României), cu scopul de a deveni prima misiune SUA de aselenizare realizată de o firmă privată. Este vorba de prima misiune din cadrul iniţiativei CLPS (Commercial Lunar Payload Services) a NASA, un program prin care agenţia spaţială americană NASA plăteşte companii private pentru a livra echipamente ştiinţifice pe Lună.

La câteva minute după ce s-a desprins de rachetă, controlul misiunii Astrobotic a primit semnalul de la modulul de aselenizare, care urma să intre pe o orbită foarte eliptică pentru a-l plasa pe drumul spre destinaţie. Însă după câteva ore, compania Astrobotic a anunţat că modulul Peregrine 1 a suferit o "anomalie" care l-a împiedicat să-şi îndrepte în mod stabil panourile către Soare. Deşi inginerii misiunii au recăpătat controlul, sistemul de propulsie defect a pierdut combustibil valoros, iar Astrobotic a fost nevoită să ia în considerare "profiluri alternative de misiune", sugerând că o aselenizare nu mai este realizabilă.

Peregrine transportă cinci încărcături utile ale NASA, alături de alte 15. Instrumentele urmau să măsoare nivelul de radiaţii, nivelul de gheaţă de la suprafaţa şi din subsolul Lunii, câmpul magnetic şi stratul extrem de subţire de gaz numit exosferă.

Misiuni de aselenizare eşuate

În ultimii ani, ţările şi companiile private sunt într-o adevărată cursă ce vizează Luna, satelitul natural al Pământului unde oamenii de ştiinţă speră că mineralele care conţin apă pot fi exploatate pentru a susţine misiuni cu astronauţi pe termen lung. Anul trecut, India a devenit a patra ţară care a reuşit o aselenizare uşoară pe Lună, după ce Rusia a eşuat într-o încercare similară, în aceeaşi lună.

SUA, China şi fosta Uniune Sovietică sunt singurele alte ţări care au realizat cu succes aselenizări uşoare pe Lună. Companiile private care speră să stimuleze o piaţă de zboruri spre Lună au avut însă momente dificile, iSpace din Japonia şi o companie israeliană eşuând, de asemenea, în primele lor încercări.

O a doua companie privată americană din cadrul aceluiaşi program al NASA de colaborare cu firme private este aşteptată să lanseze un modul propriu în februarie. Transportând sarcini utile similare şi lansându-se în spaţiu la bordul unei rachete SpaceX Falcon 9, Intuitive Machines, cu sediul în Houston, a declarat că naveta sa spaţială ar putea ajunge pe Lună la 22 februarie, cu o zi înaintea aselenizării pentru care era programat modulul Peregrine.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰