Satul-labirint unic din România. Are mai multe ulițe decât case și ascunde urmele unui castru roman
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Ascuns la poalele Munților Harghitei, un sat cu puțin peste 130 de locuitori îi pune în dificultate chiar și pe cei care ajung aici cu GPS-ul pornit. Inlăceni este singura localitate din România unde ulițele sunt mai numeroase decât casele, iar istoria sa coboară până în vremea Imperiului Roman.
La aproximativ 23 de kilometri de Cristuru Secuiesc, în județul Harghita, se află Inlăceni (Enlaka, în limba maghiară), o localitate devenită cunoscută datorită unei particularități rar întâlnite. Deși are în jur de 130 de locuitori și doar 161 de case, satul este străbătut de nu mai puțin de 182 de ulițe, potrivit Visit Harghita.
Străduțele înguste sunt dispuse în cercuri concentrice și leagă gospodăriile de intrările și ieșirile din sat. Tocmai această rețea neobișnuită de drumuri i-a adus denumirea de "satul-labirint".
Pentru cei care ajung pentru prima dată în zonă, orientarea poate deveni o adevărată provocare. Nu puțini sunt cei care s-au rătăcit pe ulițele înguste încercând să găsească ieșirea din sat.
"Este o aşezare unică în România, este singura localitate în care numărul străzilor şi al uliţelor îl depăşeşte pe cel al caselor şi acest lucru este confirmat de numeroase studii efectuate în zonă de istorici şi arheologi din ţară şi din străinătate", spune istoricul Kovacs Árpad, directorul Centrului Cultural de Păstrarea şi Valorificarea Tradiţiilor din Odorheiu Secuiesc, citat de Mediafax.
Case vechi de trei secole, păstrate aproape neschimbate
Farmecul satului este dat și de arhitectura tradițională. Dintre cele 161 de locuințe, 68 nu au fost renovate niciodată, iar cea mai veche este ridicată în anul 1742 și se păstrează și astăzi.
Casele au temelii din piatră și o structură superioară realizată exclusiv din lemn. Chiar și cuiele folosite la îmbinarea grinzilor sunt din lemn. Majoritatea locuințelor sunt văruite în alb, iar ferestrele pictate au fost păstrate în forma lor originală, contribuind la imaginea pitorească a așezării.
O istorie care începe din vremea romanilor
Deși prima atestare documentară a satului datează din anul 1333, cercetările arheologice arată că Inlăceni este mult mai vechi.
Pe teritoriul localității au fost descoperite urme ale unor așezări din epoca bronzului, fragmente ceramice de tip celtic, o sabie de bronz de tip micenian și un tezaur de monede bizantine.
Potrivit Primăriei Atid, comuna de care aparține satul, în timpul împăratului roman Septimius Sever, la mijlocul secolului al II-lea, aici a fost construit un castru roman. Fortificația era ocupată de soldații cohortelor Hispanica din Legiunea a XIII-a Gemina, iar planul actual al localității păstrează încă forma vechii fortificații.
Biserica din centrul satului păstrează și astăzi urme ale trecutului
Influențele romane se regăsesc și în Biserica Unitariană din Inlăceni, construită în secolul al XV-lea din pietre provenite din vechiul castru roman.
Așezată în centrul satului, la o altitudine de 655 de metri și înconjurată de un zid masiv din piatră, biserica este considerată unul dintre cele mai importante monumente arhitecturale din zona Cristurului.
Lăcașul de cult păstrează și o inscripție runică specifică secuilor, pe care este scris: "Egy az Isten" ("Dumnezeul e unul singur").
