Exclusiv Un an de pandemie: Haosul care ucide. Anchete epidemiologice făcute pe genunchi de un sistem medical ce a fost aproape de colaps

• Nu putem să nu ne întrebăm: cât de mare e de fapt tabloul real al pandemiei în România? Câţi oameni infectaţi n-au fost testaţi şi câţi au murit fără să ştie de ce? Răspunsul fostului ministru: înmulţiţi totul cu 10. Ce lecţii ne-a mai oferit Un an de pandemie, vedeţi zilele următoare, la Observator

Co-vid de putere. Asta trăiam în primele zile de pandemie. Un an mai târziu ştim că România nu a ţinut virusul sub control. O spune pentru prima oară Nelu Tătaru. Criza de la vârf s-a răspândit în cascadă până jos. Spitalele au fost focare în care pacienţii s-au infectat, iar DSP-urile au făcut anchete epidemiologice pe genunchi. Din spitale lupseau lucruri elementare - măşti de protecţie sau dezinfectant. Am aflat între timp că haosul general duce la tragedii personale. Iată povestea unei morţi care dovedeşte ceva. 

De un an, aşa începe şi aşa se termină fiecare zi din viaţa lui Constantin Chetraru. Priveşte lung spre piatra funerară din cimitirul Manastirii Suceviţa şi refuză să creadă că acolo e soţia lui. În martie anul trecut se întorceau din vacanță. Prin toate ţările pe unde au trecut se făceau controale epidemiologice. Mai puţin în România. După câteva zile soţia, Mărioara, a început să se simtă rău. Nimic neobişnuit însă pentru o femeie de 64 de ani, cardiacă şi diabetică. Medicul care a consultat-o i-a recomandat investigaţii şi o internare în spital. Primul test - negativ.

Constantin Chetraru: Deja era acolo o atmosferă. Vreau să va spun, când am dus-o , atunci am și văzut-o ultima dată, lumea era foarte speriată în spital. Chiar mi-am pus întrebarea când am venit - mai, ce s-a întâmplat în spitalul, ceva nu e în regulă? Nu ai cu cine vorbi. Toți speriați, toți turmentați, erau dezorientați. 

Dr. Clauda Ioneși, medic la SJ Suceava: Erau ceva zvonuri de medici care posibil să fie bolnavi, dar nefiind teste suficiente nu s-au testat atunci. Am luat-o că atare. Ne-am gândit că este că o gripă.

Constantin Chetraru: Sotia a luat imediat din spital coronavirus si Piocianic, bacteria ucigașă.

Reporter: A luat Piocianic?

Constantin Chetraru: Da.

Reporter: Aveți în analize?

Constantin Chetraru: Da, sigur. Deci astea două le-a luat in spital.

Dr. Anatol Burlacioc, medic SJ Suceava: Dacă în mod normal transmiterea într-o comunitate se face de la unitatea comunității la altă, aici s-a făcut exact din zona care trebuia să asigure protecția acelei comunități. Adică din spital. 

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății: Acest cumul de evenimente, un management defectuos, corp medical fără resurse, un DSP la pământ care să poată gestiona niște anchete... Atunci s-a pierdut și șirul. 

Cazul Mărioara Chetraru e mai mult decât o cifră în statistici

E începutul dezastrului pentru un spital, pentru un oraş şi apoi pentru-o ţară. Deschidem un subiect tabu în România: multe dintre direcţiile sanitare şi spitalele de la noi sunt conduse de oameni numiţi politic, uneori nepregătiţi pentru aceste funcții şi depăşiţi de situaţie.

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății: 80% dintre manageri nu își au locul în acest moment în spitalele din România. 

Constantin Chetraru: Decidenții din județul Suceava nu aveau habar despre boli infecțioase. 

Dr. Anatol Burlacioc, medic SJ Suceava: ​E foarte ușor să fii general, pe timp de pace, dar în timp de război chiar să știi să-ți conduci soldații dar dacă nu o faci cum trebuie e o problemă, pentru că acea armata poate suferi o înfrângere, ceea ce s-a și întâmplat aici.

Războiul cu pandemia a început pe frontul românesc cu o serie de demisii. 12 martie: premierul desemnat Florin Cîţu. 14 martie: managerul Spitalului din Suceava. 26 martie: ministrul Sănătăţii, Victor Costache. 

Reporter: De ce ați lua decizia să vă dați demisia?

Victor Costache, fostul ministrul al Sănătății: Un ministru nu demisionează niciodată. Un ministru este împins să demisioneze, i se spune să demisioneze. 

Nereguli pe bandă rulantă descoperite în spitalele românești

După venirea lui Nelu Tătaru în minister, şi alţi manageri de spitale au fost demişi, pentru că ieşeau la iveală nereguli pe bandă rulantă. România privită de sus era și e de fapt o Suceava mai mare. Au existat şi excepţii: la Timişoara, de exemplu, medicii pregătiţi şi măsurile rapide au limitat infectările. 

Dr. Adelina Marinescu, medic specialist boli infecțioase, Spitalul V. Babeș Timișoara: În noiembrie 2019 am fost la un curs de managementul bioriscului, care s-a ţinut la Institutul Matei Balş, la Bucureşti. Practic, la acel curs am învăţat tot ce trebuie să facem în mod practic, în momentul în care ne întâlnim cu o boală foarte contagioasă. 

Dr. Monica Cialma, medic specialist boli infecțioase, Spitalul V. Babeș Timișoara: Am făcut circuite pentru suspiciuni, am avut saloane separate pentru cei internaţi, separate de celelalte... Când au intrat înăuntru au ştiut exact ce au de făcut. Nu i-am împins înăuntru şi am închis uşa şi i-am lăsat să se descurce. 

Valeriu Gavrilovici, director medical SJ Suceava: Sistemul daca ne-a trădat sau nu... nu cred ca mi se cade mie să fac o analiza. Viața, viitorul ne va da și răspunsurile astea probabil.

Dr. Anatol Burlacioc, medic SJ Suceava: Eu mă consider trădat de sistem de foarte mult timp. Testările au început când s-a scăpat totul de sub control.

Testări puţine şi târzii - iată o întrebare pe care un telespectator ne-a trimis-o pe Fii Observator, pentru Nelu Tătaru: Consideraţi că dacă testam mai mult, încă de la începutul pandemiei, reduceam numărul infectărilor din rândul populaţiei şi, implicit, cheltuiam mai puţin pe tratare?

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății: Da, e o întrebare care a fost în toată pandemia. Testările au fost ţintite. La început, dacă bine vă aduceţi aminte, existau anumite îndemnuri - Testaţi, testaţi, dar ţintit. Unii luau doar prima parte - Testaţi, testaţi. Nu, cheia acestei pandemii a fost o testare ţintită, dar, în acelaşi timp, o anchetă epidemiologică corectă. 

Anchete epidemiologice făcute de dragul birocrației

Cât de corecte au fost anchetele epidemiologice o demostrează chiar cazul colegei mele, Bianca Iacob. Iată cum. 

Bianca Iacob, reporter Observator: De la DSP, când m-au sunat, după o săptămână şi ceva, să îmi spună că sunt pozitivă, m-au întrebat unde sunt. Şi am zis -  acasă, izolată. Trebuie să facem anchetă epidemiologică. Ce relevanţă are ancheta epidemiologică făcută după o săptămână şi ceva, la 10 zile mai exact? Răspunsul a fost, ştiţi care? Birocratic. Ne trebuie, birocratic. 

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății: Aici a fost o greşeală şi, părerea mea, că o proastă inspiraţie la răspuns. 

Bianca Iacob, reporter Observator: Şi atunci, dacă eu nu îmi izolam contacţii direcţi şi nu îmi făceam singură ancheta epidemiologică înainte să mă sune DSP-ul, răspândirea infecţiei era mult mai mare, nu?

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății: Aşa este. 

Bianca Iacob, reporter Observator: Deci cum am ţinut sub control cu anchetă epidemiologică răspândirea?

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății: N-am ţinut sub control. Am limitat. 

Și atunci nu putem să nu ne întrebăm: cât de mare e de fapt tabloul real al pandemiei în România? Câţi oameni infectaţi n-au fost testaţi şi câţi au murit fără să ştie de ce? Răspunsul fostului ministru: înmulţiţi totul cu 10. Ce lecţii ne-a mai oferit Un an de pandemie, vedeţi zilele următoare, la Observator

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰