Lumea trebuie să se pregătească în următoarele luni pentru El Nino. De ce este mai periculos în acest an
Lumea trebuie să se pregătească în următoarele luni pentru revenirea fenomenului El Nino, care poate amplifica vremea extremă. Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, există o probabilitate de 80% ca El Nino, fenomen natural care încălzeşte apele din Pacific, iar efectele lui se resimt la nivel global, să se formeze în iunie-august şi de 90% că el să continue până în noiembrie.
Devine tot ma clar că El Nino se formează şi ar urma să provoace fenomene meteo extreme în întreaga lume anul acesta, a avertizat marţi Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM). Pe fondul schimbărilor climatice, efectele riscă să fie mai severe decât în trecut: valuri de căldură mai intense, secete, inundaţii şi riscuri mai mari pentru agricultură şi populaţie, au transmis oamenii de ştiinţă, relatează Reuters.
Specialiştii spun că există 80% probabilitate ca fenomenul să apară între iunie şi august. Totodată sunt 90% şanse să continue cel puţin până în noiembrie. Noile prognoze sunt acum mai sigure şi indică tot mai puternic faptul că fenomenul se va produce.
El Nino apare în mod natural o dată la 2-7 ani, atunci când vânturile care bat în mod normal deasupra Pacificului slăbesc în intensitate iar apele din estul oceanului se încălzesc. Rezultatul este creşterea temperaturilor pe întreg globul şi anomalii ale precipitaţiilor, adică secetă în unele regiuni, ploi abundente în altele. Fenomenul influenţează şi formarea uraganelor.
Două motive de îngrijorare
Două motive fac ca prognoza din acest an să fie deosebit de îngrijorătoare. Primul este posibilitatea ca fenomenul să fie mai puternic decât de obicei. OMM a precizat că există încă incertitudini, iar unele modele prognozează un El Nino "puternic", în timp ce altele nu. Un El Nino puternic înseamnă că apa de la suprafaţa Oceanului Pacific, în partea de est, ar putea fi cu cel puţin 1,5 grade Celsius mai caldă decât media obişnuită.
A doua cauză de îngrijorare este schimbarea climatică. Emisiile de gaze cu efect de seră au crescut temperatura medie a planetei cu aproximativ 1,3 grade Celsius faţă de perioada preindustrială. Acest lucru amplifică efectele El Nino, aducând recorduri de temperatură, secete mai intense, valuri de caniculă, ploi şi dezastre asociate acestor fenomene, inclusiv incendii de vegetaţie, inundaţii şi recolte distruse.
"Când avem un El Nino, din cauza schimbărilor climatice (...) aceste fenomene devin mai intense şi au un impact mai mare", a explicat Piers Forster, profesor la Universitatea din Leeds.
Combinaţia dintre schimbările climatice şi El Nino a determinat OMM să avertizeze că 2027 ar putea deveni cel mai cald an de când se fac măsurători. 2024, ultimul an cu El Nino, deţine acest record. Atunci a fost considerat puternic de OMM.
"Riscurile sunt enorme"
Fiecare episod El Nino este diferit, iar efectele sale variază în lume, ceea ce face dificilă anticiparea modului în care se va comporta fenomenul. În mod obişnuit, regiuni precum sudul Americii de Sud şi părţi din Asia Centrală au mai multe ploi în timpul unui El Nino, în timp ce America Centrală şi Australia se confruntă cu secetă. În plus, fenomenul intensifică valurile de căldură, inclusiv în regiuni îndepărtate de Pacific, cum este Europa.
Aceste efecte pot avea consecinţe dezastruoase pentru agricultură, industrii şi în general vieţile oamenilor. În aprilie-mai 2024, inundaţiile din Rio Grande do Sul, Brazilia, au ucis peste 180 de persoane şi au lăsat în urmă 600.000 de sinistraţi. Oamenii de ştiinţă au explicat că atât schimbările climatice, cât şi El Nino au intensificat ploile care au declanşat dezastrul.
Unii experţi spun că un El Nino puternic anul acesta riscă să provoace un dezastru similar. "Când ai un El Nino peste ceea ce au adus deja schimbările climatice, riscurile sunt enorme. Un El Nino puternic poate duce la exact acelaşi scenariu pe care l-am văzut atunci, pentru că lumea continuă să se încălzească, iar temperatura oceanului continuă să crească", a declarat Francisco Aquino, şeful centrului climatic al Universităţii din Rio Grande do Sul.
Schimbările climatice agravează şi impactul în sudul Africii: reduce precipitaţiile în sezonul ploios, afectează producţia de hidroenergie şi recoltele.
Ţările ar trebui să se pregătească şi de cicloane mai puternice în Pacific, a avertizat Antonio Navarra, directorul Centrului Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice din Italia. "Pentru că apa din Pacific va fi mult mai caldă, va exista un mediu mult mai favorabil formării cicloanelor tropicale.El Nino va introduce o cantitate enormă de energie în sistem, aşa că totul va fi mai intens", a spus el.
Unii oameni de ştiinţă spun că distrugerile provocate de El Nino din acest an ar putea arăta cum va fi vremea extremă în viitorul apropiat, adică peste aproximativ cinci ani chiar şi fără El Niño. "Oferă o fereastră către viitor", a spus profesorul Forster.
La rândul său, Theodore Keeping, cercetător la Imperial College London, a explicat că fenomenul schimbă şi felul în care circulă aerul în atmosferă, adică modifică traseul ploilor, al secetelor, al furtunilor şi al valurilor de caniculă. De aceea, poate produce tipare meteo diferite de cele provocate doar de încălzirea globală. "Poţi, într-un fel, să observi condiţii meteo pe care, într-un an neutru din punctul de vedere al El Niño, te-ai aştepta să le vezi doar într-un climat mai cald", a spus el.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
