România, ţara îngropată în deşeuri provenite din construcţii. Autorităţile promit ridicarea de platforme speciale pentru reciclare
La vedere construim, pe ascuns distrugem. Munţi de moloz se înalţă în jurul marilor oraşe, în spatele cartierelor de lux. Am putea să construim şosele întregi din resturile din construcţii, dar România nu are unde să le recicleze. Cât statul n-a făcut nimic, au înflorit afaceri ilegale: firme care ridică mii de tone de moloz, pe care le găsim apoi pe câmpuri sau în ape. Campania "După noi, gunoiul" continuă până vom reuşi să schimbăm legea împreună.
De Bianca Iacob la 04.06.2021, 15:35
- România produce, în medie, peste trei milioane de tone de deşeuri din construcţii, pe an.
Tanczos Barna, ministrul Mediului: Deşeurile din construcţii, în toiul nopţii ajung undeva - pe malul râurilor, pe câmp, pe langă autostradă sau la marginea satului.
Suntem în Sectorul 6 al Capitalei, într-o zonă unde s-a construit masiv în ultimii ani. Aici e România praf şi pulbere. Gunoiul pe care am clădit o capitală europeană. Şi o ţară.
Peste un milion de locuinţe noi s-au construit în România, după Revoluţie. La fiecare bloc sau casă ridicată, ne rămân 3% resturi de materiale. În fiecare an, în toată ţara, producem, în medie, peste trei milioane de tone de deşeuri din construcţii. 90 de milioane de tone în ultimii 30 de ani. Cât să acoperi tot oraşul Bucureşti. De mai multe ori.
Legal, când demolăm sau renovăm o casă, trebuie să-i cerem firmei de salubritate, contra cost, să ne ridice tot molozul. O parte ar trebui să fie reciclată, iar restul să ajungă într-un depozit special. Dar legea a rămas doar pe hârtie.
Tanczos Barna, ministrul Mediului: Astăzi, din păcate, în România nu există soluţie pentru depozitarea corectă a deşeurilor din construcţii. Nu avem implementată o tehnologie de reciclare.
Şi, atunci, molozul ajunge, în cel mai bun caz, la groapa de gunoi şi, în cel mai rău caz, înapoi la noi.
Pe o parte construim, pe de altă parte distrugem. În jurul cartierelor noi sunt câmpuri transformate în depozite ilegale, adevărate gropi de gunoi.
Pe internet, sunt sute de anunţuri ale firmelor care fac bani ca să ne scape peste noapte de gunoi.
Octavian Berceanu, Garda de Mediu: De pe un site de anunţuri publicitare, chemăm un domn care ne scoate molozul din casă sau mobila şi ne închipuim că am scăpat cu 50 de lei mai puţin faţă de salubristul normal. E, în momentul în care ieşi cu căţelul, cu copilul, cu prietenul la plimbare, în proximitate, pe primul teren viran, vei avea mobila şi molozul tău din casă depozitate.
Statul promite construirea de platforme specială pentru reciclarea deşeurilor din construcţii
Zeci de mii de metri pătraţi plini cu resturi de beton, cărămidă şi fier am găsit pe un singur câmp de la marginea Capitalei. Şi o adevărată groapă de gunoi în curtea unei persoane fizice care-şi oferă serviciile pe internet.
Dincolo de garduri sunt depozitate gunoaie. Vedem, de la depărtare, deşeuri din construcţii, anvelope, saltele, iar amploarea fenomenului o vedem mai bine de sus, din aer, când ridicăm drona.
"Cea mai mare afacere din ţară este cea cu gunoiul". O spune un primar care a vrut să împuşte doi iepuri dintr-odată: să scape de câteva camioane cu moloz şi să-şi ude grădina cu legume. Aşa că a construit un dig în mijlocul unei zone protejate.
Viorel Lozneanu, primarul comunei Lozna: Ca să nu-l duc să-l împrăştii, l-am pus aici. Cu resturi din construcţii, da.
Bucăţi din pereţii unor case, tot felul de resturi de la cărămizi, betoane, fier beton. Toate acestea au fost depozitate pe digul care fragmentează o arie protejată.
Ca să stopeze fenomenul, statul promite să rezolve într-un an ce n-a făcut în trei decenii: să construiască platforme speciale, unde deşeurile din construcţii să fie transformate din nou în materiale numai bune de facut şosele sau borduri.
Până atunci, cei care ar trebui să protejeze mediul, respectiv comisarii Gărzii Naţionale, rămân cu mâinile legate, pentru că n-au puteri ca în alte ţări. Ca să avem o ţară mai curată, legea trebuie schimbată.
