Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale îl contrazice pe Dragnea: "Nu e vorba de nicio gaură de 10 miliarde de lei"
Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, Lucian Croitoru, a declarat, duminică, la un post de televiziune, că bugetul nu-şi transferă resurse de la un an la altul, deci nu este vorba de nicio gaură de 10 miliarde de lei, aşa cum a susţinut preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la scurt timp după câştigarea alegerilor.
De Redactia Observator la 15.01.2017, 16:42
Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, Lucian Croitoru, a declarat, duminică, la un post de televiziune, că bugetul nu-şi transferă resurse de la un an la altul, deci nu este vorba de nicio gaură de 10 miliarde de lei, aşa cum a susţinut preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la scurt timp după câştigarea alegerilor.
„Nu este vorba de nicio gaură, de la un an la altul bugetul nu-şi transferă resurse. Orice an nou fiscal începe de la zero. Începe cu veniturile pe care le planifică să le corecteze şi cu cheltuielile pe care le planifică a le face. Deci nu există legătură între ele”, a spus Lucian Croitoru.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a prezentat cifre care ar demonstra că există o "gaură" la buget de 10 miliarde lei. Dragnea a mai spus că potrivit programării iniţiale la adoptarea bugetului pentru 2016, veniturile erau estimate pe final de an la 231,1 miliarde lei. La sfârşitul anului, veniturile au fost de 221,1 miliarde lei, mai puţin cu 10 miliarde”, a afirmat Dragnea.
În ceea ce priveşte menţinerea deficitului la 3%, Croitoru spune că de mai bine de 10 ani toate guvernele reuşesc să menţină deficitul bugetar sau chiar să menţină un surplus în timpul anului până prin lunile octombrie-noiembrie, şi după aceea, când sunt aproape de un surplus, se fac cheltuieli masive pentru a face deficitul programat. În opinia consilierului, această practică nu este bună.
Întrebat dacă trebuie să ne încadrăm în ţinta de deficit de 3%, Croitoru a spus că “trebuie să ne încadrăm” are două sensuri.
“Cel care se referă majoritatea specialiştilor este să nu cumva să-l depăşeşti pentru că el se adaugă la cererea agregată. Când ai un deficit mai mare decât pe cel care îl prognozezi, deja ai probleme suplimentare. Trebuie să-l finanţezi, îţi cresc costurile de finanţare, deja eşti privit cu o anumită neîncredere în ceea ce priveşte consistenţa dintre ceea ce declari şi ceea ce poţi să faci în realitate. Şi de obicei îngrijorarea se referă la menţinerea stabilităţii macroeconomice. Un deficit mai mare decât cel care este consistent cu stabilizarea datoriei publice la un anumit nivel considerat corect îngrijorează”, a completat consilierul guvernatorului BNR.
El a mai explicat că dacă este planificat un deficit de 3%, trebuie să nu te abaţi de la el. “Dacă ai planificat un deficit de 3% şi vii cu un deficit zero înseamnă că ai promis că faci anumite cheltuieli, de investiţii sau alte servicii pentru care publicul a plătit impozite cu scopul de ale obţine. Înseamnă ca nu ţi-ai făcut treaba. De aceea când anunţi un deficit trebuie să fii mai mult sau mai puţin lângă el”, a mai spus Croitoru.
