Fabrică unică în România, inaugurată după o investiţie de 14 milioane de euro. Vor fi zeci de locuri de muncă

Prima fabrică de cărămidă aparentă din România, în reţeta căreia se regăseşte şi zaţul de cafea, a fost inaugurată, marţi, la Recea, în judeţul Sălaj. Producătorul de blocuri ceramice Cemacon a făcut o investiţie în valoare totală de circa 14 milioane de euro.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen

Prima fabrică de cărămidă aparentă din România, în reţeta căreia se regăseşte şi zaţul de cafea, a fost inaugurată, marţi, la Recea, în judeţul Sălaj, ca urmare a unei investiţii a producătorului de blocuri ceramice Cemacon, în valoare totală de circa 14 milioane de euro, din care 1,9 milioane de euro fonduri nerambursabile norvegiene.

"Discutăm de investiţie de peste 14 milioane de euro, din care 1,9 milioane au fost dintr-o finanţare nerambursabilă din fondurile norvegiene. Fabrica aceasta nouă creează 45 de de locuri de muncă noi şi în momentul în care o să reuşim să funcţionăm un an întreg, o să generăm o cifră de afaceri semnificativă", a declarat marţi, la festivitatea de inaugurare, Daniel Sologon, director general Cemacon.

Este prima fabrică de acest fel din România

Acesta a precizat faptul că este vorba despre prima fabrică de cărămidă aparentă din România, cu cea mai modernă tehnologie existentă pe piaţă, ce permite tipărirea digitală a oricărei forme, texturi sau imagine.

Daniel Sologon a subliniat faptul că în reţeta cărămizii aparente se înglobează numeroase deşeuri, inclusiv zaţ de cafea, iar reciclarea în acest mod a deşeurilor ar putea fi într-o cantitate mult mai mare decât cea utilizată în prezent.

"Faptul că încorporăm în reţetă multe elemente considerate deşeuri - cenuşă, rumeguş, cărbune, nu de calitate bună, cărbunele de proastă calitate, adică praful acela care rămâne în urma exploatării cărbunelui, zaţ de cafea, deşeuri vegetale, ne permit să facem un produs uşor, pentru că toate aceste materiale se auto-aprind în cuptor, generează energie, dar fac ca produsul să fie uşor şi să putem transporta mai multă cărămidă decât concurenţii noştri pe un camion, să fie mai uşor de operat în şantier şi să fie un bun izolator termic. Putem pune multe materiale pe care astăzi nu le punem pentru că circuitul deşeurilor în România nu este atât de bine reglementat. Putem pune mult mai mult zaţ de cafea, putem pune deşeuri de carton, deşeuri de polistiren, cioburi ceramice, adică deşeuri de obiecte sanitare şi multe altele", a declarat acesta, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, Cemacon are în prezent peste 300 de angajaţi şi şapte unităţi de producţie, din care cinci în Sălaj şi două în Bihor, prin achiziţionarea recentă a fabricii Euro Cărămidă din Biharia.

"Lucrurile nu se vor opri aici. Împreună cu Dedeman, cu acţionarul nostru, care este cea mai mare companie antreprenorială de România şi care este foarte prezent ca investitor, lucrăm la fabrici noi, în principal în domeniul materialelor de construcţii şi ca preferinţă în domeniul ceramic, unde ştim să facem lucrurile foarte bine", a conchis directorul general Cemacon.