Germania riscă recesiunea dacă Rusia opreşte gazele. 6 țări din Europa și-au activat planurile de urgență pentru o criză a gazelor

Germania se va confrunta cu o recesiune dacă livrările de gaze din Rusia se opresc complet, a avertizat marţi o autoritate de reglementare din industrie. De asemenea, Suedia s-a alăturat altor 5 state europene care au lansat planuri de urgenţă pentru a face faţă unei crize energetice, relatează Reuters. În plus, Țările de Jos, Germania, Italia și Austria au decis să își redeschidă centralele care consumă cărbuni pentru a produce electricitate. 

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Statele membre ale Uniunii Europene au elaborat măsuri menite să facă faţă unei crize de aprovizionare, declanşate de războiul din Ucraina. UE s-a bazat pe Rusia pentru aproximativ 40% din necesarul de gaze înainte de război – ajungând la 55% în cazul Germaniei. Ca răspuns la criza energetică, unele state au anulat temporar planurile de închidere a centralelor pe cărbune.

Preţurile globale ale gazelor au crescut exponenţial, ceea ce a dus la creşterea inflaţiei. Asociaţia industrială germană BDI şi-a redus, marţi, previziunile de creştere economică pentru 2022, la 1,5%, un procent în scădere faţă de prognoza de 3,5%, dinainte de război. Sistarea livrărilor de gaze din Rusia ar face recesiunea inevitabilă, potrivit BDI.

Rusia continuă să furnizeze gaze naturale Ucrainei, dar cu o rată redusă, iar conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică, o rută vitală de aprovizionare către Germania, funcţionează la doar 40% din capacitate. Potrivit Moscovei, acest lucru este cauzat de faptul că sancţiunile occidentale împiedică lucrări de mentenanţă şi reparaţie. Europa susţine că este un pretext pentru reducerea fluxurilor de gaze.

Germania, Danemarca, Austria, Ţările de Jos, Italia și-au activat planurile de urgență pentru o criză a gazelor

Germania, Danemarca, Austria, Ţările de Jos, Italia şi Suedia au activat prima etapă de avertizare timpurie a planurilor în trei etape menite să facă faţă unei crize de aprovizionare cu gaze.

Ca parte a planului de urgenţă, autoritatea germană de reglementare a gazelor, Bundesnetzagentur, a dezvăluit detaliile unui nou sistem de licitaţii care va începe în săptămânile următoare pentru a încuraja producătorii - în special pe cei care folosesc gazul în procese cu temperatură ridicată - să reducă nivelul de consum.

Cu toate acestea, Bundesnetzagentur a specificat că nu este momentul potrivit să declare o urgenţă totală, adică a treia etapă a planului de criză, care ar permite raţionalizarea gazelor către industrie pentru a proteja serviciile vitale şi gospodăriile.

Europa reface stocurile de gaze: de la 55% în prezent, la 90% în noiembrie 

Europa încearcă să realimenteze instalaţiile de stocare a gazelor, aflate la 55% în prezent, pentru a atinge obiectivul la nivelul UE de 80% până în octombrie şi 90% până în noiembrie, un nivel care ar ajuta blocul să treacă iarna dacă livrările ar fi încetinite sau ar fi sistate.

În schimb, reducerea livrărilor prin conducta Nord Stream 1 şi oprirea temporară a activității unui producător american important de gaze naturale lichefiate (GNL), care asigura transporturi către Europa, au făcut ca aceste obiective să fie mai greu de îndeplinit.

Prețul gazelor a ajuns marți la 123 de euro pe megawat oră

Preţul de referinţă al gazului pentru Europa s-a tranzacţionat marţi la aproximativ 123 de euro pe megawat oră (MWh), sub valoarea maximă din acest an de 335 de euro, dar cu 300% peste nivelul de acum un an.

Preţul crescut al gazelor la nivel european a atras mai multe încărcături cu GNL, dar statele europene nu au infrastructura necesară pentru transportul neobstrucţionat de GNL.

Europa încearcă să găsească furnizori printre producătorii continentali, precum Norvegia, dar şi din alte state, cum ar fi Azerbaidjan.

Suedia, în pofida faptului că utilizează gaze la scară redusă, a declanşat, marţi, prima etapă a planului de criză energetică. Agenţia de stat pentru energie a menţionat că livrările au rămas la acelaşi nivel, dar decizia a semnalat ”jucătorilor din industrie şi consumatorilor de gaz conectaţi la reţeaua de gaze din vestul Suediei că piaţa gazelor este tensionată şi că poate apărea o situaţie de aprovizionare care se poate deteriora”.

Suedia, unde gazul a reprezentat doar 3% din consumul de energie în 2020, depinde de aprovizionarea cu gaze prin conducte din Danemarca, unde instalaţiile de stocare sunt în prezent la 75%. Danemarca a activat luni prima etapă a planului de urgenţă.