Prețul benzinei și motorinei va urca până la 10-11 lei. De ce plafonarea ar face mai mult rău decât bine - Analiză

"În urmă cu 6 luni atrăgeam atenția că în anul 2022 se întrevede o tendință de creștere a prețului benzinei/motorinei, care va fi o problemă infinit mai mare pentru români decât creșterea prețului la gaze și energie, și că lipsa unor măsuri luate din timp din partea autorităților de diminuare a acestora, așa cum s-a întâmplat în cazul energiei electrice și a gazelor, va creea mari probleme. Așa cum s-a întâmplat întotdeauna, autoritățile române se miră astăzi de ceea ce era evident de acum 6 luni - a crescut prețul la pompă”, menţionează într-o analiză Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI. 

Radiografie situației

Situația actuală a României:

a) România este o țară care conform INS în anul 2021 a consumat 13.853,1 mii tone produse petroliere (țiței brut rafinat în Romania și produse petroliere rafinate importate din alte țări), fiind dependentă în proportie de 78% de importuri.

b) Importurile de produse petroliere brute au fost realizate în anul 2021 de către 3 mari companii care dețin și rafinării în România:

i.    Rompetrol – care importă țiței din Kazakhstan, 3.482 mii tone, țiței adus prin conducta rusească (care traversează teritoriul rusesc prin conducta rusească Caspian Pipeline Consortium - CPC, până la portul Novorossiysk- Rusia de unde traversează Marea Neagră cu vapoare până în Portul Constanța) 

ii.    Lukoil – care importă țiței rusesc, 2,298 mii tone, (parțial țițeiul este adus prin prin conducta rusească CPC, până la portul Novorossiysk de unde traversează Marea Neagră până în Portul Constanța) 

iii.   OMV Petrom – care importă țitei din Rusia și din țări din afara Rusiei, 1.044 mii tone, țiței adus prin conducta rusească (care traversează teritoriul rusesc - CPC, până la portul Novorossiysk – Rusia de unde traversează Marea Neagră până în Portul Constanța) 

 

c)    Importurile de țiței brut din Federația Rusa a fost în anul 2021 la un nivel de cca 20% din total țiței important în România.

d)    Importurile de țiței brut care a ajuns în România în anul 2021 în proporție de 85% au traversat Federația Rusă prin conducta CPC până la portul Novorossiysk – Rusia, de unde a traversat Marea Neagră până în Portul Constanța

e)    Importurile de produse petroliere rafinate sunt în proporție de 26% din țări UE, 9% din țări non UE din Europa și 65% din țări din fosta URSS

f)    Capacitatea de rafinare a țițeiului în România este asigurată prin 3 rafinării care în anul 2021 au prezentat următoarea capacitate de rafinare:

i.    Lukoil – capacitate 2,4 milioane tone, din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 96%,

ii.    Petrobrazi OMV Petrom – capacitate 4,5 milioane tone, din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 97%

iii.    Rompetrol – capacitate 6 milioane tone din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 58%.

România riscă să rămână fără jumătate din necesarul de benzină şi motorină

Analizand datele statistice prezentate mai sus, se pot trage câteva concluzii privind situația reală privind Securitatea alimentării cu produse petroliere a României, în contextul sancțiunilor impuse Federației Ruse:

• Oprirea livrărilor prin conducta CPC, din Federația Rusă (pe motive tehnice sau de orice alta natură) care aduce 85% din țițeiul care se prelucrează în România, ar putea crea o criză a combustibilului în România (după epuizarea stocurilor strategice), parctic ar scoate de pe piață 42% din necesarul de produse petroliere,
• Dacă s-ar adăuga la această situație și oprirea importurilor de produse petroliere care ajunge în Romania din alte țări din UE, care prelucrează țiței rusesc supus embargoului, am mai adăuga scoaterea de pe piață a încă 7% din necesarul de produse petroliere. Astfel, există riscul ca România, în urma embargoului aplicat Rusiei, să rămână fără jumătate din necesarul de benzină/motorină. 
• Capacitatea de rafinare a României este de 12.9 milioane tone (din care 2,4 milioane tone a unei companii rusești care încă funcționează, chiar în condițiile embargoului impus) în condițiile în care consumul este de 13,8 milioane tone. Această situație crează o altă vulnerabilitate la adresa securității României.
• Alternativa ca ţitţiul kazah să ajungă în Romania în situația opririi livrarărilor de Federația Rusă prin CPC, este că acesta să fie transportat cu vaporul de la Tenghiz (Kazakhstan) la Baku (Azerbaijan) și de acolo pe conducte până la Batumi (Georgia) și ulterior pe Marea Neagră la Constanța. Această rută are dezavantajul capacității reduse de transport disponibile, logistica insuficientă la Batumi. Important de menționat câ în urmă cu o lună KazTransOil a început transportul de țiței pe Marea Caspică plecând din portul kazah Tenghiz, probabil anticipând posibiltatea închiderii CPC. Această rută necesită timp pentru a se dezvolta, dar mai ales vine cu riscuri suplimentare și costuri de transport mai mari.