"Plătim asigurare doar ca să circulăm pe stradă". Doar 16% dintre români cred că firmele de asigurări sunt preocupate să îi despăgubească în caz de daună

Date îngrijorătoare pe piaţa asigurărilor. Doar 16% dintre români consideră ca firmele de asigurări sunt preocupate să plătească despăgubirile în caz de daună, potrivit unui sondaj realizat de către organizația patronală a transportatorilor. În ultimii 30 de ani existând nu mai puţin de 13 falimente pe piaţa de asigurări din România. 

• "A încercat canibalic să mă muşte în zona capului". Dan Vîlceanu, prima reacţie după ce l-a bătut pe Florin Roman în Parlament

40% dintre cei care au participat la un sondaj sunt neîncrezători în companiile de asigurări din întreaga ţară. În acelaşi timp, două treimi dintre cei chestionaţi spun că, mai degrabă, companiile de asigurări vor să facă profit şi mai puţin să-i compenseze pe păgubiţi.

Jumătate dintre participanţii la sondaj au dat note sub 5 Autorităţii de Supraveghere Financiară, totul în contextul scumpirilor RCA, dar şi a falimentelor din ultima perioadă. 

"Plătim o asigurare doar ca să circulăm pe stradă"

”Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) a comandat un studiu sociologic privind gradul de încredere al populaţiei adulte în Autoritatea de Supraveghere Financiară şi în sistemul de asigurări privat din România din care reiese că doar 16% dintre români consideră ca firmele de asigurări sunt preocupate să plătească despăgubirile în caz de daună”, arată COTAR.

 La întrebarea: „Din punctul dumneavoastră de vedere, ASF are vreo vină pentru cele 13 falimente din piaţa de asigurări din ultimii 30 de ani?”, doar 5% dintre respondenţi consideră ca ASF nu are nicio vină.

La întrebarea: „Pe o scală de la 1 la 10, câtă încredere aveţi în firmele de asigurări din România?” - 3% dintre subiecţi au acordat cumulat note de 9 şi 10 firmelor de asigurări din România.

La întrebarea: „Din punctul dumneavoastră de vedere, firmele de asigurări sunt mai degrabă preocupate să vă despăgubească, atunci când aveţi o daună sau sunt preocupate de a câştiga cât mai mulţi bani?”, doar 16% dintre români cred că firmele de asigurări sunt preocupate să îi despăgubească, în caz de daună.

La întrebarea: „Din punctul dumneavoastră de vedere, salariile angajaţilor ASF sunt prea mici sau prea mari faţă de performanţele obţinute de ASF?”, 2% consideră că salariile de la ASF sunt prea mici în legătură cu performanţele obţinute de către Autoritate.

La întrebarea: „Ce notă, de la 1 la 10, aţi acorda ASF, în urma creşterii preţului RCA şi a falimentelor din piaţa de asigurări?”, doar 1% au acordat cumulat note de 9 şi 10 instituţiei ASF. 

La întrebarea: „Dumneavoastră, personal, aţi avea curajul să cumpăraţi şi alte produse/servicii de asigurare de la firmele de asigurări din România, în afară de produsul obligatoriu, numit RCA?” - 46% dintre cei chestionaţi au răspuns că nu ar avea curajul, iar 14% nu au răspuns la întrebare.

Sondajul a fost realizat în perioada 24-31 martie, de către The Center for International Research and Analysis, la solicitarea COTAR - confederaţie reprezentativă la nivel national. Au fost chestionaţi 1.043 de subiecţi adulţi, datele fiind ponderate pe criterii precum nivelul de educaţie şi mediul de rezidentă, metoda de culegere a datelor fiind telefonică (CATI), iar eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,2%

”Cele 6 răspunsuri la întrebări reprezintă un duş rece, atât pentru piaţa de asigurări din România, cât şi pentru ASF. Românii au transmis un mesaj clar: ASF nu îşi face treaba, iar firmele de asigurări nu urmăresc interesul consumatorilor. Acesta este nivelul de satisfacţie al românilor, în anul 2024, în piata de asigurări private din România şi în Autoritatea de Supraveghere Financiară.  În ultimii 30 de ani au existat 13 falimente în piaţa de asigurări din România şi nimeni nu a răspuns pentru aceste tunuri financiare. Mai mult, în anii în care firmele de asigurari intrau în faliment, instituţia responsabilă cu supravegherea acestei pieţe îşi acordă prime de performanţă”, arată COTAR.

Potrivit Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din Romania, Direcţia Naţională Anticorupţie şi DIICOT prezintă un dezinteres total faţă de marile fraude de miliarde de euro care au avut loc în această piaţă. COTAR consideră că Parlamentul României, deşi a fost informat din timp despre tunurile financiare care se pregăteau, a prezentat acelaşi dezinteres precum DNA şi DIICOT în luarea unor măsuri care vizau  mari cazuri de fraudă şi corupţie din piaţa asigurărilor.

“Plătim o asigurare doar ca să circulăm pe stradă. Nu există despăgubiri la timp şi integrale. Asiguratorii preferă să achite 3 ani mai târziu, în instanţă, nesancţionaţi de ASF. COTAR va monitoriza în continuare evoluţiile din piaţa de asigurări şi transmite conducerii ASF mesajul: Rămânem cu ochii pe voi şi nu vom ezita să informăm publicul şi instituţiile abilitate despre orice derapaj din piaţă de asigurări pe care se presupune că o supravegheaţi!”, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.

COTAR are ca membri federaţii şi asociaţii din rândul transportatorilor de persoane, marfă, transportatorilor în regim de taxi, unităţilor reparatoare, brokeri şi şcolilor de conducători auto.

Euroins a fost una dintre cele mai mari companii din asigurări

Cinci miliarde de lei: aceasta e datoria pe care a strâns-o compania falimentară Euroins. Peste un milion şi jumătate de șoferi au avut polițe RCA în vigoare la Euroins, 700.000 au asigurări de sănătate, iar 200.000, la locuinţe. 

Euroins a fost una dintre cele mai mari companii din asigurări, cu cea mai mare pondere în piaţa de asigurări RCA. În martie 2023, Euroins deţinea circa 27% din piaţa RCA. La momentul deschiderii procedurii de faliment, peste 2 milioane de poliţe RCA Euroins erau în vigoare, iar în momentul actual, 1,6 milioane încă sunt încă valabile.

La data de 9 iunie 2023, instanţa a dispus deschiderea procedurii de faliment a Euroins, iar CITR a fost numit lichidator judiciar. Conform mandatului legal, CITR gestionează lichidarea companiei prin următoarele demersuri: identificarea activului şi pasivului companiei falimentare şi recuperarea sumelor pe care compania este îndreptăţită să le obţină pentru a le oferi mai departe creditorilor săi, fie angajaţi, păgubiţi sau parteneri de afaceri. De asemenea, lichidatorul judiciar are responsabilitatea identificării cauzelor falimentului şi, dacă este cazul, formularea unor acţiuni la judecătorul sindic de atragere a răspunderii persoanelor responsabile.