Războiul din Ucraina și inflația riscă să arunce lumea în recesiune. Noile estimări FMI

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit din nou, în scădere, estimările privind creşterea economiei mondiale, avertizând că riscurile care rezultă din inflaţia ridicată şi războiul din Ucraina încep să se materializeze şi, dacă nu sunt ţinute sub control, ar putea arunca economia mondială în recesiune, relatează Reuters, citat de Agerpres.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Într-un update la raportul "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională, Produsul Intern Brut mondial ar urma să înregistreze un avans de 3,2% în 2022, faţă de creştere de 3,6% prognozată în aprilie. FMI adaugă că este posibil ca PIB-ul mondial să se fi contractat în al doilea trimestru, din cauza încetinirilor înregistrate în China şi Rusia.

Fondul şi-a revizuit şi estimările pentru 2023, când economia mondială este prognozată să înregistreze un avans de 2,9%, faţă de o creştere de 3,6% estimată în luna aprilie, motivul pentru această revizuire fiind impactul unei politici monetare mai stricte.

"Perspectiva s-a înrăutăţit semnificativ după luna aprilie. Lumea ar putea fi în curând în pragul unei recesiuni globale, la doar doi ani după ultima recesiune", a declarat economistul şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas.

Fondul Monetar Internaţional a subliniat că cele mai recente prognoze ale sale sunt "extrem de incerte", fiind supuse unor riscuri în scădere care provin din războiul din Ucraina şi explozia preţurilor la energie şi alimente. Conform unui scenariu alternativ "plauzibil", care include o oprire completă a livrărilor de gaze ruseşti spre Europa şi o nouă reducere cu 30% a exporturilor de petrol ale Rusiei, FMI estimează că ritmul de creştere a economiei mondiale ar urma să încetinească până la 2,6% în 2022 şi la 2% în 2023, iar Europa şi SUA ar urma să înregistreze o creştere apropiată de zero anul viitor.

Potrivit FMI, creşterea economică mondială a coborât sub pragul de 2% doar de cinci ori după 1970, inclusiv recesiunea provocată de pandemia de COVID în 2020.

Cel mai recent raport al FMI nu include noi cifre cu privire la România. Instituţia financiară menţionează faptul că şi-a revizuit estimările cu privire la Europa emergentă şi în dezvoltare, regiune unde este inclusă şi România, care potrivit update-ului publicat marţi ar urma să înregistreze o contracţie de 1,4% în acest an, cu 1,5 puncte procentuale mai mică decât preconiza în aprilie, urmând ca în 2023 să înregistreze un avans de 0,9%, cu 0,4 puncte procentuale mai puţin decât estima anterior, ca urmare a unei creşteri peste aşteptări a exporturilor ruseşti în 2022 şi a noilor sancţiuni ce vor fi impuse Rusiei în 2023.

În cazul României, Fondul Monetar Internaţional prognoza în luna aprilie că economia românească va încetini de la un avans de 5,9% în 2021, până la 2,2% în 2022, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,4%.