Românii care nu vor mai primi vouchere de vacanţă. Valoarea tichetelor crește la 1.600 de lei, din 2024 - proiect

Voucherele de vacanţă vor fi acordate numai pentru angajaţii din sectorul bugetar ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, iar valoarea acestora va creşte la 1.600 de lei, de anul viitor, conform Proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, publicat marţi de Ministerul Finanţelor.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Valoarea indemnizaţiei de hrană/tichetelor de masă/normei de hrană nu poate depăşi, anual, contravaloarea a două salarii minim brute pe ţară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019.

"Cheltuielile privind voucherele de vacanţă sau alte drepturi acordate conform reglementărilor legale sau contractelor colective de muncă nu pot depăşi anual, în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026, contravaloarea a 1.600 lei/an/persoană", se menţionează în Expunerea de motive ce însoţeşte proiectul de lege. Totodată, se propune limitarea cuantumului sporului de condiţii periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maximum 1.500 lei, în timp ce acordarea indemnizaţiei de hrană sau tichetelor de masă se va adresa numai angajaţilor din sectorul bugetar ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut.

Tichetele de masă, taxate cu un impozit de 10%

"Cheltuielile privind drepturile de hrană/indemnizaţia de hrană/tichete de masă/norma de hrană indiferent de denumirea acesteia stabilite conform reglementărilor legale sau conform contractelor colective de muncă nu pot depăşi anual contravaloarea a două salarii minim brute pe ţară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele preţului de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică, începând cu ianuarie 2025", se arată în documentul citat. În acelaşi timp, în cazul tichetelor de masă se va calcula impozit de 10% asupra venitului brut din care se deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată şi reţinută la sursă.

"În cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se propune reglementarea unui regim fiscal aplicabil avantajelor reprezentând echivalentul în lei al tichetelor de masă acordate de angajatori în beneficiul angajaţilor, similar cu cel aplicabil biletelor de valoare, dacă sumele sunt acordate în aceleaşi limite şi condiţii, precum şi cu aceleaşi destinaţii ca cele prevăzute de lege pentru acordarea acestor tipuri de bilete de valoare.

Echivalentul în lei al biletelor de valoare menţionate anterior se poate acorda angajaţilor care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare", se precizează în actul normativ. 

Ce prevede proiectul de lege privind noile măsuri fiscale

Actul normativ introduce, începând de anul viitor, un impozit minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, şi care determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. 

Se introduce, de asemenea, un impozit suplimentar pentru bănci, care va fi calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri. Totodată, va scădea de la 500.000 de euro la 60.000 de euro pragul de încadrare în categoria microîntreprinderilor. Pentru microîntreprinderi proiectul de lege prevede două cote de impozitare, de 1% şi 3%, în funcţie de veniturile realizate şi natura activităţilor desfăşurate. Pentru cei care realizează venituri din activităţi de creare de programe pentru calculator sau din construcţii vor fi restrânse facilităţile fiscale. Proiectul conţine şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituţiilor şi autorităţilor publice, printre acestea se numără diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora, desfiinţarea posturilor vacante, desfiinţarea funcţiei de şef birou şi diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%.