Cântecul naţionalist "Aşa-i românul" are origini maghiare - presa de la Budapesta. Declaraţia a provocat un scandal între Grigore Leşe şi Nicolae Furdui Iancu

Controversă în lumea muzicii populare, după ce rapsodul Grigore Leşe a declarat, într-un inteviu la un post de televiziune, că popularul cântec naţionalist "Aşa-i românul" provine din folclorul maghiar, potrivit agenţiei de la Budapesta de presă index.hu, care citează publicaţia Maszlo.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Afirmația lui Leşe a stârnit un val de indignare în rândul muzicienilor români. Interpretul Nicolae Furdui Iancu, care a cântat melodia pe 1 decembrie la Braşov, a declarat că Leșe nu vrea decât să epateze, ceea ce uneori reușește să facă. O altă cântăreață de muzică populară, Veta Biriș, comentase deja că nu o interesează părerea lui Grigore Leșe.

"Nu vreau să comentez declarațiile lui Grigore Leșe pentru că m-am obișnuit cu ele. Vrea să șocheze, iar uneori reușește", a spus Nicolae Furdui Iancu. 

Muzicianul în vârstă de 69 de ani nu este cunoscut numai în România, ci concertează regulat şi în Orientul Mijlociu. Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universității din Bucureşti.

Sociolog: Mai toate simbolurile românești sunt împrumutate sau create de străini

În urma scandalului, sociologul Gelu Duminică a explicat, pe pagina sa de Facebook, că "mai toate simbolurile româneşti împrumutate/ajustate sau create de străini".

"Îmi tot circulă pe Facebook o afirmație a d-lui Grigore Leșe (muzicolog și interpret de muzică populară) care ne spune ca o melodie celebră naționalist-patriotică este de fapt un cover după o melodie maghiară.

Pentru mine, această realitate îmi arată doar nimicnicia naționalismul fanatic și faptul că suntem o societate globală care nu a fost mare piatră de temelie pentru cultura europeană, cum suntem deseori mințiți. A nu se uita că noi avem niște intelectuali pământeni doar de mai puțin de 200 de ani, cu vreo 800 de ani diferență de marile civilizații europene – vezi anul de înființare a Universității din – vezi anul de înființare a Universității din Bolognia

Mai toate simbolurile românești sunt împrumutate/ajustate sau create de străini. Sarmalele, teatrul, micii, opera, sistemul de sănătate, ciorba de burtă, podul de la Cernavodă, clădirile simbol ale Bucureștiului (ateneu, palatul regal, Peleș, clădirile art-nouveau, etc), chiar și mănăstirile istorice care au fost clădite cu arhitecți străini și cu forța de muncă a robilor romi, toate astea și multe altele sunt datorită veneticilor", scrie Gelu Duminică.