Fotografii ŞOCANTE! Cea mai mare tragedie ecologică din România! Certej, 1971: 89 de oameni au ars de vii!
30 octombrie 1971, o zi pe care hunedorenii din Certej nu o vor uita niciodată! 89 de oameni au murit înghiţiţi de vii de un potop de acid, devenind cel mai grav eveniment din timpul comunismului din România pe timp de pace
De Diana Juncu la 30.10.2014, 12:32
30 octombrie 1971, o zi pe care hunedorenii din Certej nu o vor uita niciodată! 89 de oameni au murit înghiţiţi de vii de un potop de acid, devenind cel mai grav eveniment din timpul comunismului din România pe timp de pace
În urmă cu 43 de ani, România era în doliu! Ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara, a provocat în zorii zilei de 30 octombrie 1971 cea mai cumplită tragedie pe timp de pace din anii '70.
Era o zi friguroasă de final de octombrie când un zgomot puternic a trezit o localitate întreagă. "Imediat s-au auzit trei explozii puternice şi s-a întrerupt curentul. Am ieşit repede din casă. Se auzeau pocniturile stranii pe care le făceau blocurile când se prăbuşeau sub forţa viiturii. Atunci au început să se audă în întuneric primele urlete şi strigăte după ajutor. Totul s-a petrecut în câteva minute, timp în care valul de steril a ras totul în cale”, îşi aminteşte Ioan Chirla, conform Historia.
Sute de mii de metri cubi de steril au făcut ravagii în doar 15 minute!
Digul iazului de decantare al minelor din Certej se rupsese din senin. Peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră. Nămolul cu cianuri şi steril s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti, peste 20 de gospodării, o popicărie şi alte construcţii care urmau să facă din Certej unul dintre orăşelele de seamă ale epocii comuniste. Avalanşa a ucis 89 de oameni şi a rănit alţi 76.
Prima zi, 21 de cadavre recuperate...
Valul de steril a surprins oamenii în somn, lucru care a cauzat numărul mare de victime. Pe o suprafaţă cuprinsă între patru şi cinci kilometri, localitatea era înecată în steril acid. Raportul menţionează că în prima zi au fost scoşi 21 de morţi de sub nămol şi din locuinţe. Multe dintre cadavre, cu hainele arse şi feţele tumefiate, nu au mai putut fi identificate.
Acestea au fost depuse în sala căminului cultural din Certej unde au fost spălate de nămol. Procurorul menţionează că identificarea unora s-a făcut cu mare greutate, corpurile fiind deformate de târârea lor pe zeci de metri de avalanşa.
Bineînţeles, amploarea dezastrului a fost ascunsă de autorităţile comuniste pentru a nu fi obligate să declare doliu naţional. Nimeni nu a fost condamnat pentru moartea celor aproape 90 de persoane. Potrivit datelor oficiale păstrate în Arhivele Naţionale, Comisia de cercetare tehnică a tragediei de la Certej a constatat că o posibilă cauză a prăbuşirii haldei a fost pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una dintre laturi, din cauza creşterii peste limita critică în înălţime.
43 de ani au trecut de la tragedie...
... Între timp, proiectul construirii oraşului Certej a fost abandonat, chiar dacă aproape 20 de blocuri au luat locul caselor, iar o nouă exploatare minieră a fost deschisă în anii ’80, în imediata apropiere a fostului iaz de decantare, pentru ca în prezent să arate ca un complex de clădiri părăsite.