Klaus Iohannis, la ONU: "România a acţionat în deplină solidaritate cu curajosul popor ucrainean"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri la Adunarea Generală a ONU de la New York, că "prin decizia de a pune capăt Iniţiativei privind Exportul de Cereale prin Marea Neagră şi prin atacarea porturilor ucrainene, Rusia amplifică şi mai mult criza alimentară globală", însă România nu îşi va abandona partenerii cei mai vulnerabili, în special din ţările mai puţin dezvoltate, inclusiv din Africa.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

"Lumea, aşa cum o ştim, trece prin transformări rapide şi profunde sub impactul atâtor provocări cărora umanitatea trebuie să le facă faţă. În acelaşi timp, în pofida acestui context foarte dificil, continuăm să ne apărăm valorile fundamentale, Carta ONU şi multilateratismul eficient! Deciziile noastre sunt esenţiale pentru viitorul omenirii. Noi, liderii, suntem chemaţi acum să luăm măsuri decisive pentru generaţiile viitoare, în spirit de solidaritate şi de responsabilitate comună, precum şi să susţinem ordinea internaţională bazată pe reguli şi respectarea deplină a dreptului internaţional!", a afirmat Klaus Iohannis, în intervenţia susţinută miercuri, la dezbaterile generale ale celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Klaus Iohannis: România este vecinul direct al războiului

Şeful statului a adăugat că "România este vecinul direct al războiului continuu de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi am acţionat, cu toată energia noastră, pentru a contribui substanţial la securitatea şi stabilitatea regionale şi internaţionale".

"Acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenţie la nivel global, fiind de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, România susţine un multilateralism mai eficient, alături de parteneri globali care împărtăşesc aceeaşi viziune, în lupta pentru libertate şi democraţie. Încă din prima zi a războiului, România a acţionat în deplină solidaritate cu curajosul popor ucrainean. Vom continua să oferim un adăpost sigur şi să protejăm refugiaţii care vin din statul vecin, aşa cum am făcut pentru cei peste 6 milioane de ucraineni care ne-au trecut deja graniţele. Susţinem pe deplin Formula de Pace propusă de partea ucraineană ca fiind cel mai potrivit cadru care să conducă la o pace echitabilă, durabilă şi sustenabilă. Susţinem, de asemenea, respectarea dreptului internaţional şi atragerea răspunderii internaţionale, astfel încât toţi cei responsabili de comiterea de atrocităţi să fie aduşi în faţa justiţiei", a mai spus preşedintele Iohannis. 

Preşedintele României a mai precizat că regiunea noastră şi zona extinsă a Mării Negre trebuie protejată, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

"Regiunea noastră, zona extinsă a Mării Negre, trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi ale războiului său hibrid şi ale interferenţelor sale maligne. România a susţinut constant necesitatea de a menţine aşa-numitele conflicte prelungite sau îngheţate din regiune pe agenda noastră de interes prioritar. De asemenea, România a fost în prima linie în sprijinirea, într-o manieră multidimensională, a partenerilor vulnerabili din regiune. Astfel, am oferit sprijin substanţial vecinului nostru, Republica Moldova, ţara cea mai afectată de război, după, desigur, Ucraina", a explicat şeful statului.

Klaus Iohannis a subliniat că România urmăreşte în mod activ implementarea Agendei 2030

"În timp ce acţionăm în prezent pentru a ne apăra valorile, trebuie să continuăm, de asemenea, să proiectăm un viitor sustenabil. De aceea, continuăm să urmărim în mod activ implementarea Agendei 2030. Insecuritatea alimentară, instabilitatea energetică şi economică afectează întreaga lume, cu precădere pe cei mai vulnerabili din Sudul Global. Prin decizia de a pune capăt Iniţiativei privind Exportul de Cereale prin Marea Neagră şi prin atacarea porturilor ucrainene, Rusia amplifică şi mai mult criza alimentară globală. Solicităm încă o dată ca Federaţia Rusă să înceteze blocarea Iniţiativei. În calitate de vecin direct al Ucrainei şi de actor internaţional responsabil şi solidar, România a jucat un rol activ în eforturile globale privind securitatea alimentară. De la începutul războiului, am facilitat livrarea a peste 25,5 de milioane de tone de cereale provenind din Ucraina. România nu-i va abandona pe partenerii noştri cei mai vulnerabili care au nevoie de sprijinul nostru, în special din ţările mai puţin dezvoltate, inclusiv din Africa. De asemenea, investim şi contribuim la rezilienţa instituţională africană, la menţinerea păcii şi consolidarea capacităţilor instituţionale", a completat preşedintele Klaus Iohannis. 

"Prin Strategia noastră pentru Dezvoltare Durabilă, promovăm o guvernare eficientă, transparentă şi centrată pe cetăţean", a continuat preşedintele Iohannis.

"Cea de-a doua Evaluare Naţională Voluntară, publicată în luna iulie a acestui an, constituie o dovadă că ne aflăm pe drumul cel bun, întrucât am realizat deja 62% din obiectivele noastre naţionale pentru 2030. Dar, întrucât suntem conştienţi de faptul că la nivel global persistă încă întârzieri, suntem încrezători în Summitul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă şi în Summitul Viitorului. Suntem, de asemenea, conştienţi de importanţa finanţării pentru dezvoltare. România s-a angajat să crească asistenţa oficială pentru dezvoltare la 0,33% din Venitul Naţional Brut până în 2030. În plus, vom contribui la obiectivul UE de a aloca 0,20% din asistenţa oficială pentru dezvoltare în beneficiul ţărilor mai puţin dezvoltate", a mai precizat şeful statului, în intervenţia sa de la New York.

Președintele a vorbit și despre efectele negative ale schimbărilor climatice

El a vorbit şi despre efectele negative ale schimbărilor climatice, ale poluării şi ale pierderii biodiversităţii, cât şi despre insecuritatea energetică şi dezinformarea.

"Efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, ale poluării şi ale pierderii biodiversităţii, precum şi insecuritatea energetică şi dezinformarea reprezintă preocupările noastre globale. Eforturile României în combaterea acestor provocări sunt vizibile. De exemplu, ne-am angajat să ratificăm şi să implementăm rapid Acordul privind diversitatea biologică marină a zonelor aflate în afara jurisdicţiei naţionale. Am făcut parte, de asemenea, din grupul-nucleu care a promovat solicitarea Adunării Generale de emitere a unui Aviz Consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie pe tema obligaţiilor statelor cu privire la schimbările climatice. Rămânem vocali în susţinerea educaţiei climatice, o prioritate pentru România şi pentru mine personal. De asemenea, cred cu tărie că interconexiunea climă-securitate trebuie să ocupe un loc mai important pe agenda ONU, inclusiv în Consiliul de Securitate", a adăugat Iohannis.

Şeful statului a adăugat că speră că „Summitul privind Ambiţia Climatică şi COP28 vor mobiliza voinţa politică pentru menţinerea pe mai departe a obiectivului de 1,5℃!”.

"Trebuie să accelerăm o tranziţie energetică echitabilă şi reducerea emisiilor, asigurând, în acelaşi timp, securitatea energetică. Contracararea riscurilor de dezastre necesită, de asemenea, eforturi comune, iar iniţiativa Platformei de Urgenţă este un pas în direcţia cea bună. România participă activ la misiunile internaţionale de asistenţă, împărtăşeşte cele mai bune practici şi oferă formare profesională privind măsurile de răspuns. În eforturile noastre, ar trebui să folosim atât oportunităţile oferite de digitalizare, inovare şi noile tehnologii, cât şi investiţiile strategice în surse regenerabile de energie, ca factori care facilitează dezvoltarea durabilă. În acelaşi timp, România salută iniţiativa Secretarului General privind un Cod de Conduită pentru Integritatea Informaţiilor pe Platformele Digitale", a mai explicat Preşedintele României.

Preşedintele Iohannis a mai declarat că România pledează pentru consolidarea sistemului ONU pentru drepturile omului, inclusiv pentru o finanțare adecvată a acestuia.

"În contextul geopolitic actual, cheia unui multilateralism eficient este asigurarea succesului reformării sale, care nu mai poate fi amânată. Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante: din partea Grupului african, a diferitelor state insulare mici în curs de dezvoltare şi chiar a celui mai mic grup regional - cel est-european. La împlinirea a 75 de ani de la adoptarea Declaraţiei ONU privind Drepturile Omului, România pledează cu tărie pentru consolidarea sistemului ONU pentru drepturile omului, inclusiv pentru finanţarea adecvată a acestuia. În calitate de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului, continuăm să fim un susţinător activ al democraţiei, al statului de drept, al nediscriminării, al libertăţii de exprimare, al drepturilor copiilor şi femeilor. În acelaşi timp, respectarea deplină şi promovarea dreptului internaţional rămân în centrul politicii noastre externe. Cu titlu de exemplu, România pledează pentru o acceptare extinsă de către state a jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie. Şi contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru candidatura noastră solidă la Curtea Mondială!", a mai spus preşedintele. 

Preşedintele Iohannis a adăugat că "Summitul Viitorului, care va avea loc anul viitor, reprezintă o ocazie excelentă de a găsi soluţii comune la nivel global".

"Pactul pentru Viitor trebuie să ofere Organizaţiei Naţiunilor Unite instrumentele necesare pentru a obţine rezultate, atât pentru noi, cât şi pentru generaţiile viitoare. Trebuie să luptăm pentru cetăţenii noştri şi pentru viitorul pe care ni-l dorim", a conchis Preşedintele României.