România ar putea scăpa de dependența de gazul rusesc până în 2030. Ce eforturi se fac pentru creșterea producţiei de energie
Europa caută soluţii pentru a scăpa de dependenţa de gazul rusesc. Dacă pentru unele state pare imposibil, România are toate şansele ca, până în 2030, să îşi îndeplinească acest obiectiv, spun experţii. Gazul din Marea Neagră, cărbunele sau energia regenerabilă ne-ar putea deconecta complet de la conductele ruseşti.
De Greta Neagu la 11.03.2022, 22:20
În prezent, peste 40 la sută din consumul de energie de pe continent este susţinut de importurile din Rusia. Pentru România, însă, lucrurile sunt mult mai simple. Nu depindem de gazul rusesc decât în mică măsură, aproape 10 la sută.
Doar că, pe viitor, trebuie să fim pregătiţi pentru o mai bună gestionare a resurselor. De pildă în Unitatea 1 de la Cernavodă se va stinge lumina, cel mai târziu, în decembrie 2026, când se vor împlini 30 de ani de funcționare. Reactorul va fi închis pentru lucrări de modernizare.
Andreea Filip, reporter Observator: ”Imediat ce Unitatea 1 va fi oprită, României îi vor lipsi 700 de megawatti. Mai exact, 10% din necesarul de energie al țării. Energie nucleară vom mai produce doar cu Unitatea 2. Și, până în 2027, nu există nicio șansă ca vreunul dintre reactoarele 3 și 4 să fie puse în funcțiune”.
Energia nucleară are o pondere importantă în consumul intern al ţării noastre
Cosmin Ghiţă, directorul Nuclearelectrica: ”În momentul de faţă, producem 20 la sută din energia țării, în medie. Previziunea de viitor ne duce undeva în zona de aproape 34 la sută”.
Cum putem să creştem, însă, producţia de energie a României?
Sorin Elisei, expert în energie: ”Dacă alegem noi tehnologii- fie pe gaz, fie regenerabile, ele vor putea produce cu aceeaşi unitate de măsură mai multă energie electrică. În acest fel, extinderea capacităţii pe gaze naturale, pe energie regenerabilă şi energie nucleară poate să ne dea un confort - dar acesta e un confort pe termen lung”.
Ce tipuri de energie produce România
România produce energie circa 30% din hidrocentrale, 20% cu ajutorul centralei de la Cernavodă, 40% din gaze şi cărbune şi aproape 10% din surse regenerabile.
Silvia Vlasceanu, expert în energie: ”România deţine rezerve offshore în Marea Neagră după care, după ce se lămuresc aspectele legislative, ar putea în următorii şase-şapte ani, nu imediat- ar putea să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră”.
Sorin Elisei, expert în energie: ”O altă metodă vizavi de creşterea producţiei pe termen scurt poate să fie această producţie descentralizată - în sensul că şi la nivelul prosumatorilor - fie ele IMM-uri sau fie persoane fizice + vedem că s-a răspândit foarte bine soluţia acestor panouri fotovoltaice montate fie pe acoperiş, fie pe teren”.
Energie verde pentru trei comune din Dolj
În Dolj, energia produsă cu ajutorul panourilor solare a luat de pe umerii administraţiilor din trei comune povara facturilor la utilităţi.
Gheorghe Popa, primar Mischii din Dolj: ”Ia uitaţi, deja se vede producţia! Şi instantaneu şi cât a băgat. Deja a produs 66 kw până la ora aceasta, pe unul singur. Înmulţiţi-le cu 7 şi o să vedeţi că deja avem câteva sute de kilowati bune”.
Gheorghe Popa, primar Mischii: ”Are o putere instalată de 0,68 mwh, produce şi la ora actuală, foloseşte energia solară. Suntem într-o zonă în care beneficiem din plin de această energie solară”.
Energia verde produsă la noi nu a ajuns, însă, la nivelul producţiilor din alte state europene. Cu greu am atins numărul de 14 mii de producători şi consumatori de energie de la soare şi vânt. Ca un colac de salvare a venit şi ajutorul aprobat de stat pentru Complexul Energetic Oltenia. Acesta va primi ajutoare în contravaloare de un miliard şi jumătate de euro pentru a evita falimentul.
