De ce nu doboară Armata dronele ruseşti: "România nu poate să ducă operaţii de luptă pe timp de pace. Trebuie schimbate 4 legi"

Şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a explicat, la Europa Liberă, că militarii nu au legislaţia necesară pentru a doborî dronele de atac care, eventual, ar mai intra în spaţiul aerian al României, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, impunându-se modificarea a patru legi. ”Drona sau rămăşiţa de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă şi să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de faţă, ea trebuie asimilată la muniţie”, a precizat şeful SMA. Mihai Fifor, fost ministru al Apărării şi vicepreşedinte al Comisiei de apărare a Camerei afirmă că toate legile Apărării, dacă vor ajunge la Parlament, pot fi discutate şi votate în procedură de urgenţă.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

„În momentul de faţă, Armata României nu poate să ducă operaţii de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepţională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucţie pe care le avem în momentul de faţă”, a declarat şeful Statului Major al Apărării la Inteviurile one2one, citat de news.ro. Trebuie modificate patru legi, spune generalul Gheorghită Vlad. Şi, completează el, la una dintre ele este luată în calcul ”o nouă iniţiativă legislativă care să permită să operăm şi pe timp de pace sub auspiciile unei operaţii militare”.

Toate legile Apărării, dacă vor ajunge la Parlament, pot fi discutate şi votate în procedură de urgenţă

Este vorba despre: Legea Apărării Naţionale, Legea de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale, Legea privind Regimul Armelor şi Muniţiilor şi Legea 257/2021 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României. ”În această lege (n.r. - Legea privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României), la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii - n.r.] trebuie să respecte aceleaşi reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliţie aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spaţiul aerian naţional. Şi sunt patru - cinci etape.(…) Drona respectivă bineînţeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă”, a explicat şeful Statului Major al Apărării, argumentând că drona sau rămăşiţa de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă şi să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de faţă, ea trebuie asimilată la muniţie, la loitering (n.r. muniţie teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.

”Pentru că timpul de acţiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spaţiul aerian al Ucrainei în spaţiul aerian al României”, a continuat generalul Gheorghiţă Vlad. În interviul acordat Europa Liberă, şeful Statului Major al Apărării a explicat că, anul trecut, militarii au mai avut şi un alt impediment în doborârea dronelor străine, altul decât cel legislativ. ”Era un deficit de mijloace. Abia acum a fost semnat contractul cu un furnizor din Coreea de Sud”, a susţinut generalul Gheorghiţă Vlad. La întrebarea ”Adică n-aţi avut proiectile?”, el a replicat: ”Nu am avut sisteme de combatere. Proiectilul este partea sistemului de angajare”.

Contactat de Europa Liberă, vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare a Camerei Deputaţilor, Mihai Fifor, fost ministru al Apărării Naţionale, spune că nu a ştiut că Armata nu are instrumentele legislative pentru a doborî drone străine care intră ilegal în spaţiul naţional. „Nu ştiam şi nu e treaba mea să ştiu”, precizează Mihai Fifor. Vicepreşedintele forului parlamentar completează: „Dacă MApN cere această lege, sigur, ne vom mobiliza”. Fostul ministru al Apărării susţine că, la întâlnirea de la MApN de pe 6 februarie la care a participat, nu s-a dat exemplul Legii privind Combaterea Mijloacelor Aeriene atunci când a venit vorba despre urgenţele legislative invocate de şeful Armatei.

S-a vorbit, în schimb, despre Legea Apărării Naţionale, continuă vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare a Camerei Deputaţilor. Mihai Fifor explică însă că această lege este strâns legată de noua Strategie de Apărare a Ţării care, susţine Europa Liberă, urmează să fie discutată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocat de preşedinte săptămâna viitoare,

Toate legile Apărării, dacă vor ajunge la Parlament, pot fi discutate şi votate în procedură de urgenţă, a precizat pentru Europa Liberă, vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare de la Camera Deputaţilor.