Infrastructura ferioviară din România, între şine ruginite, gări lăsate în paragină şi lucrări de mântuială. Autorităţile confirmă că totul arată "ca după război"

Unealta de bază a angajatului CFR este, şi în 2022, tot târnăcopul. Pe şine mâncate de rugină, cu traverse rupte şi şuruburi lipsă circulă trenuri de-o seamă cu noi. Cu viteza melcului, că siguranţa e mai importantă decât respectarea unui grafic. "80-90 la sută dintre gările şi haltele din România arată ca după război" decretează ministrul Transporturilor. Să pună un diagnostic ştie orice român. Să găsească o soluţie, însă, e o cu totul altă poveste. Cam aşa şi cu gările CFR, pe care ministrul se gândeşte acum să le transfere către autorităţile locale, poate au ele bani de investiţii. 

• Formula 1, Marele Premiu de la Imola. Max Verstappen va pleca din pole position. Cursa, LIVE duminică de la ora 16:00, pe Antena 1 și în AntenaPLAY

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: În acest moment tot ce înseamnă gări, halte, în România, cred că într-o proporţie de 80%-90% arată ca după război, jalnic, şi e clar că în acest moment nu există forţa necesară să poată fi refăcute.

"După război", spune ministrul Transporturilor. Un război împotriva infrastructurii. Aşa arată o haltă de pe magistrala Bucureşti-Timişoara. Aici opresc zilnic 10 trenuri. "Asta-i gara de la Almăj. E şi băncuţă, cine vrea să se aşeze pe ea poate, este şi aer condiţionat"

Pe peron, un singur călător aşteaptă trenul de 4 fără 10. 

Călător: Clădirea era ca lumea, sigur că da. A avut geamuri, totul. Era perfectă.

Reporter: Cam de câţi ani să fie aşa în starea asta?

Călător: Păi după revoluţie serele nu au mai funcţionat. Cele mai mari sere din sud-estul Europei... 

Câţiva kilometri mai departe, o gară tranzitată zilnic de 26 de trenuri, cu sute de călători. 

Cristina Oprea, reporter Observator: Sunt puţine cuvinte care pot să descrie condiţiile din ceea ce se vrea a fi toaleta gării din Coţofeni. Şi mai greu de descris este mirosul de aici, iar drumul până la toaletă este o cursă cu obstacole, unele foarte periculoase.

Pe Magistrala care leagă Capitala de Banat, nu doar gările sunt în paragină. Şi linia ferată pare abandonată. 

Iulia Pop, reporter Observator: Unu, doi, trei, patru, mi-era şi dor de sunetul ăsta, cinci, şase, şapte, opt, nouă, pe ăsta să-l şi strângem, 11, 12, vai de capul meu, uite şi ăsta. Ăsta chiar e desfăcut ... şi dacă tot am venit... ce vorbeşti...

Haos pe căile ferate

Dacă urci în trenul de Timişoara, ştii când pleci, niciodată şi când ajungi la destinaţie. 

Iulia Pop, reporter Observator: Merg de mai puţin de un kilometru de-a lungul liniei de cale ferată ce leagă Timişoara de Lugoj că am adunat, deja, o mână de suveniruri şi nici nu e de mirare că le-am găsit, în condiţiile în care mai toate plăcile care susţin traversele au astfel de elemente lipsă ... ăsta chiar îl putem pune la loc. Şi cum l-am pus, iată, aşa a rămas. Este exact şurubul pe care eu l-am filmat în august 2021. Suntem în aprilie 2022, nu s-a schimbat nimic decât poate a fost adusă un pic mai multă piatră concasată ca să acopere traversele rupte. În schimb, plăcile care susţin şina de cale ferată au fost fixate cu cauciuc. Aşa s-au făcut reparaţiile. Iată ... 

Sincron Alexandru Herman – expert căi ferate: Defectele, degradarile, deformatiile existente au ajuns in asemenea hal incat peste tot, din motive de siguranta a circulatiei, a devenit necesara restrictionarea vitezei maxime de circulatie care previne urmari catastrolafe la eventuale deraieri 

Schimbăm macazul şi ajungem pe magistrala spre mare. Ne oprim în gara din ORAŞUL Feteşti. 

Andreea Filip, reporter Observator: Trebuie să ai cu adevărat condiţie fizică ca să urci sau să cobori din tren în gara din Feteşti, pentru că aici peronul se află la mai bine de un metru de uşa vagonului. 

Magistrala Bucureşti-Constanţa a fost modernizată, dar autorităţile au reparat doar clădirea gării, nu şi peroanele şi sistemul de linii. Feteşti e un important punct pe harta feroviară a ţării, însă CFR a scos la licitaţie lucrările de aici şi de la Ciulniţa abia în august anul trecut. 

Călător: Băncile astea sunt aşa cred că de cel puţin 15 ani. Nu prea au fost schimbări. Din câte vezi, tot ce este schimbat la gara asta este cam ce vezi prin afară, construcţia asta, nimic altceva. 

Reporter: Voiam să vă întrebăm, pentru că nu sunt peroane, cum urcaţi în tren? Că este destul de sus... 

Bătrână: Aoleu, asta nu mai întrebaţi. Vin cu soţul şi mă urcă soţul. De exemplu, dacă este la linia aceea sau la aialaltă este un peron. Nu este un peron grozav, dar este.

Nici măcar în Capitală nu e nimic... grozav. 

Greta Neagu, reporter Observator: Rugina, degradarea şi nepăsarea au devenit parte din peisajul CFR. Cu cât ambiţia de a schimba faţa căilor ferate române este mai mare, cu atât dezamăgirea călătorilor creşte de la un an la altul. 

În Gara Bucureşti Sud tocmai a fost un control, aşa că pereţii au fost văruiţi. Angajaţii gării se plâng că nu primesc bani pentru nimic.

Angajat: Noi am adus să spălăm geamurile.

Reporter: Dvs. aţi venit de acasă cu...

Angajat: Da! Cu sticla. 

Aşa arată o sală de aşteptare. În aşteptare pare toată infrastructura feroviară. Într-o continuă aşteptare a modernizării. 

Cel mai lung tunel feroviar din România, cel dintre Teliu şi Întorsura Buzăului e nefolosit de patru ani. Atunci, viitura a luat podul de peste Târlung. De atunci, pe una dintre cele mai pitoreşti rute feroviare din ţară nu mai circulă niciun tren. 

Claudiu Loghin, reporter Observator: Așa se auzea trenul, la capătul de est al celui mai lung tunel feroviar din România. Acum, pe aici nu se mai vede nici farul locomotivei și nici nu se aude șuieratul ei, pentru că din 2018 nu a mai trecut nicio garnitură

Garofina Pancu are 75 de ani şi jumătate de viaţă a lucrat la CFR. Locuiește chiar lângă gara din Întorsura Buzăului. 

Garofina Pancu, localnică Întorsura Buzăului: Am adunat semnături, am mers și la biserică, am vorbit cu preotul și a vorbit și preotul, să adune semnături. Ca să bage din nou trenul

După 3 ani, şefii CFR Infrastructură s-au lăsat, în cele din urmă, înduplecaţi şi au început ridicarea unui pod nou, în locul celui prăbușit. Construcţia de 30 de milioane de lei trebuia să fie gata pe 15 ianuarie anul acesta, dar pilonii podului de-abia se văd iţindu-se din albia râului.

Garofina Pancu, localnică Întorsura Buzăului: Aș vrea foarte mult, dacă mai trăiesc, să mai vie, că aici m-am născut, aici am crescut, aici m-am căsătorit. Dar foarte mult aș dori să mai vină trenul.