Analist militar: "Nu văd cum ar putea forţele ruse să ia cu asalt Kievul în viitorul apropiat"

Oraşele Ucrainei continuă să fie ţinta bombardamentelor armatei ruse, care nu a reuşit să-şi atingă obiectivele la 16 zile după declanşarea invaziei. Cu câteva ore în urmă, la Kiev au sunat din nou sirenele alarmei aeriene, în timp ce se auzeau explozii puternice. Ieri seară a fost bombardat intens oraşul Mikolaiv, un important centru strategic la est de Odessa. În cursul zilei, a fost atacat şi un sat din Belarus, probabil într-o operaţiune "sub steag fals" menită să atragă în război trupele acestui aliat al Moscovei. Pentru a compensa pierderile grele provocate de rezistenţa ucrainenilor, armata rusă face apel la combatanţi sirieni şi poate chiar africani. La Moscova ar fi fost demişi opt generali, iar doi conducători ai serviciului secret FSB ar fi fost arestaţi. Vina acestora este că, în locul adevărului despre Ucraina, i-au spus lui Vladimir Putin doar ce voia el să audă. 

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Mai multe clădiri au fost cuprinse de flăcări, aseară, după un bombardament intens ce a avut loc în Mikolaiv, oraş situat aproape de ţărmul Mării Negre, între Kherson, deja cucerit de ruşi, şi Odessa. Deocamdată nu se cunoaşte numărul victimelor.

În cursul zilei, rachetele ruseşti au făcut victime şi distrugeri şi în alte oraşe ucrainene: Dnipro, cu un milion de locuitori, Luţk şi Ivano Frankivsk, din vestul ţării. 

Noi bombardamente la Kiev

Alarma aeriană a sunat în zorii acestei zile şi la Kiev. Localităţile din jurul capitalei au continuat să fie lovite de artileria rusă, după cum arată şi fotografii din satelit. Dar, în general, unităţile ruseşti s-au regrupat fără a lansa noi ofensive, după ce atacurile menite să încercuiască oraşul au fost respinse de ucraineni. Capitala se pregăteşte să reziste unui asalt; un jurnalist britanic a filmat un obstacol anti-tanc din cel de-al doilea război mondial, scos dintr-un muzeu şi instalat pe o stradă. 

Analiştii militari se întreabă chiar dacă Rusia dispune de suficiente forţe pentru a cuceri Kievul. 

Mathieu Boulegue, analist militar: Date fiind condiţiile geografice şi efectivul trupelor, chiar nu văd cum ar putea forţele ruse să ia cu asalt Kievul în viitorul apropiat. 

Rusia a bombardat institutul din Harkov care găzduiește un reactor nuclear experimental

Trupele ruseşti nu au reuşit să cucerească nici al doilea oraş al Ucrainei, Harkov, în ciuda unor bombardamente deosebit de puternice. Peste 200 de civili, între care 11 copii, şi-au pierdut viaţa acolo în ultimele 24 de ore. A fost lovit, între altele, un spital psihiatric unde, din fericire, pacienţii erau refugiaţi în subsol şi nimeni nu a fost rănit. Mai grav este că a fost avariat şi un centru de cercetări unde se află un mic reactor nuclear experimental.

Nikolai Şulga, director de institut, Harkov: Slavă Domnului, instalaţia principală a rămas intactă, dar sunt mari pagube în incinta institutului.

Ruşii l-au arestat pe primarul din Melitopol

Până acum, armata rusă a înaintat mai mult doar pe frontul de sud. Ieri, agenţii ruşi l-au arestat pe primarul din Melitopol, oraş cucerit cu mai multe zile în urmă, sub acuzaţia de "terorism". Înregistrarea unei camere de supraveghere îl arată pe primar condus de indivizi înarmaţi într-o direcţie necunoscută. El este primul demnitar ucrainean arestat de ruşi, de la începutul invaziei. Guvernul de la Kiev condamnă sever reţinerea sa, calificată drept o crimă de război.

Tot în sud, la Mariupol, oraş total încercuit de forţele inamice, situaţia este tot mai gravă după 12 zile de asediu. Sute de mii de oameni duc lipsă de hrană, apă şi curent electric iar cadavrele zac pe străzi sau sunt înmormântate în gropi comune. 

Serghei Orlov, viceprimar Mariupol: Acum înţelegem că dorinţa lor (a ruşilor) este de a avea Ucraina fără ucraineni. Aşa că încearcă să ucidă cât mai mulţi cetăţeni cu putinţă. 

Probleme pe teren pentru soldații ruși

La rândul lor, şi trupele ruse au probleme de logistică iar moralul soldaţilor este în scădere, deoarece nimeni nu se aştepta la o rezistenţă atât de puternică. Ieri s-a anunţat moartea în luptă a încă unui general rus, comandant de armată, al treilea de la începutul războiului. Faptul că generalii sunt nevoiţi să vină personal în linia întâi, în bătaia focului inamic, arată, potrivit analiştilor, calitatea slabă a ofiţerilor de rang inferior. Pierderile în rândul trupelor se fac şi ele simţite. Se pare că Rusia a încercat ieri să atragă în luptă armata din Belarus, printr-un atac aerian asupra unui sat din această ţară, care urma să fie pus pe seama ucrainenilor. Dar, în vizită la Kremlin, preşedintele belarus s-a ferit să-i ofere lui Vladimir Putin soldaţii săi. 

Aleksandr Lukaşenko, preşedintele Belarus: Ei (ucrainenii) nu şi-au pierdut speranţa. Vor să ne atragă într-o baie de sânge, să ne lăsăm expus flancul armatei, aşa cum am mai discutat. 

Tot pentru a compensa pierderile armatei, Kremlinul a aprobat încorporarea a 16.000 aşa-zişi voluntari din Siria, care ar fi început deja să fie aduşi, cu avioanele, în Rusia.

Vladimir Putin a ordonat să fie arestaţi doi directori din serviciul secret

Și chiar în republica Africa Centrală, unii localnici şi-ar exprima dorinţa să lupte alături de ruşi. 

Armata rusă ar fi făcut apel şi la deţinuţii închisorilor din Rostov cărora li se promite amnistia dacă îmbracă uniforma militară, chiar dacă n-au făcut serviciul militar. Nemulţumit că nu-şi poate realiza planurile, Vladimir Putin a ordonat să fie arestaţi doi directori din serviciul secret, acuzaţi că i-au dat informaţii false despre situaţia din Ucraina. Şi tot el a făcut o declaraţie surprinzătoare dar fără să dea detalii: negocierile de pace ar fi înregistrat progrese.

Vladimir Putin: Negocierile au loc, acum, practic, zilnic. Există anumite schimbări pozitive despre care mi-au relatat negociatorii noştri. 

Deocamdată, însă, armele sunt cele care vorbesc. ONU a confirmat 564 victime civile de la începutul războiului, între care 41 de copii, numărul real fiind probabil mult mai mare. Iar numărul refugiaţilor în alte ţări a ajuns la 2,5 milioane. Marile oraşe poloneze Varşovia şi Cracovia adăpostesc deja sute de mii de ucraineni şi au comunicat că nu sunt în măsură să primească mai mulţi.