Ce riscă fostul președinte al Nigerului, Mohamed Bazoum. Puși la zid de comunitatea africană, puciștii refuză să dea înapoi

Autorii loviturii de stat din Niger şi-au anunţat duminică intenţia de a-l "urmări în justiţie" pe preşedintele răsturnat de la putere, Mohamed Bazoum, pentru "înaltă trădare" şi "subminarea securităţii" ţării, în timp ce planează ameninţarea unei intervenţii militare a statelor din Africa de Vest pentru a restabili ordinea constituţională în această ţară, relatează AFP.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

"Până în prezent, guvernul nigerian a adunat dovezi pentru a-l urmări pe preşedintele destituit şi pe complicii săi locali şi străini în faţa organismelor naţionale şi internaţionale competente pentru înaltă trădare şi subminarea securităţii interne şi externe a Nigerului", a declarat colonelul Amadou Abdramane, unul dintre membrii juntei, într-o declaraţie citită la televiziunea naţională. Autorii loviturii de stat îşi bazează acuzaţiile pe "conversaţii" ale lui Mohamed Bazoum cu "cetăţeni", "şefi de stat străini" şi "şefi de organizaţii internaţionale".

Mohamed Bazoum s-a întâlnit de mai multe ori cu reprezentanţi ai ţărilor aliate cu Nigerul înainte de lovitura de stat, cum ar fi Statele Unite, şi cu membri ai anturajului său politic, potrivit news.ro.

În ceea ce îl priveşte pe preşedintele destituit, regimul militar a cerut să nu fie luate în serios afirmaţiile acestuia potrivit cărora ar fi fost luat ostatic. Militarii nu au ocupat niciodată reşedinţa sa prezidenţială şi el dispune în continuare de toate mijloacele de comunicare, au spus militarii. 

Militarii afirmă, de asemenea, că Mohamed Bazoum "primeşte vizite regulate din partea medicului său". Potrivit unui consilier al preşedintelui destituit, o consultaţie a avut loc sâmbătă. "După această vizită, medicul nu a ridicat nicio problemă privind starea de sănătate a preşedintelui destituit şi a membrilor familiei sale", a adăugat armata.

Lovitură de stat în Niger. Mohamed Bazoum se află în reședința prezidențială de pe 26 iulie

Mohamed Bazoum, reţinut în reşedinţa prezidenţială din 26 iulie - ziua loviturii de stat - împreună cu fiul şi soţia sa, declarase pentru mai multe publicaţii că este "ostatic", fiind apoi privat de electricitate şi obligat să mănânce doar orez şi paste făinoase.

În plus, regimul militar a denunţat "sancţiunile ilegale, inumane şi umilitoare impuse de CEDEAO (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest, prescurtată şi ECOWAS)" în cadrul unui summit al organizaţiei, la 30 iulie, în timpul căruia a fost stabilit şi un ultimatum de 7 zile pentru restabilirea ordinii constituţionale, sub sancţiunea folosirii forţei, care nu a fost aplicată.

În timpul summitului, statele din Africa de Vest au anunţat, printre altele, suspendarea tranzacţiilor financiare şi comerciale cu Niger, care este dependent economic şi energetic de ţări străine. Aceste sancţiuni "merg până la a priva ţara de produse farmaceutice, de produse alimentare" şi de "aprovizionarea cu energie electrică", au deplâns militarii în comunicatul lor.

Aceste declaraţii intervin după ce regimul militar a primit sâmbătă o delegaţie de lideri religioşi musulmani nigerieni, cu acordul preşedintelui nigerian Tinubu, care conduce şi el ECOWAS, pentru a "atenua tensiunile create de perspectiva unei intervenţii militare" din partea organizaţiei.

Potrivit unui comunicat de presă al medierii religioase nigeriene, şeful regimului militar, generalul Abdourahamane Tiani, a "declarat că uşa sa este deschisă pentru a explora calea diplomaţiei şi a păcii în vederea soluţionării" crizei.

Liderii africani caută soluții pentru readucerea președintelui Mohamed Bazoum în funcție

Joia trecută, în cadrul unui nou summit, liderii ECOWAS şi-au reafirmat preferinţa pentru mijloace diplomatice în vederea restabilirii preşedintelui Bazoum în funcţie, ordonând totodată mobilizarea şi desfăşurarea "forţei în aşteptare" a ECOWAS. Calendarul şi detaliile unei eventuale intervenţii militare vest-africane nu au fost dezvăluite, dar preşedintele ivorian Alassane Ouattara, a cărui ţară va contribui la această forţă, a declarat joi că aceasta ar trebui să poată interveni "cât mai curând posibil".

Unul dintre apropiaţii lui Mohamed Bazoum declarase că regimul militar ar fi proferat "ameninţarea" de a-l ataca în cazul unei intervenţii armate.

Potrivit generalului Tiani, citat în comunicatul de mediere nigerian, armata l-a răsturnat pe preşedintele Bazoum "din cauza unei ameninţări iminente care ar fi afectat nu numai Republica Niger, ci şi Nigeria". Abdourahamane Tiani ar fi justificat lovitura de stat făcând referire la "deteriorarea situaţiei de securitate" din ţară, subminată de violenţele grupărilor jihadiste, precum cele din Mali şi Burkina Faso, ţări vecine, conduse tot de militari şi care şi-au manifestat solidaritatea cu Niamey.

În ceea ce priveşte persoanele apropiate regimului destituit arestate de la lovitura de stat, armata aflată la putere a adăugat că "îşi reafirmă hotărârea fermă de a respecta (...) angajamentele Nigerului în ceea ce priveşte drepturile omului".