Cine ar fi în spatele exploziilor din Transnistria. Moscova face declaraţii despre "salvarea" populaţiei ruse din zonă

Situaţie de alertă maximă la 200 de kilometri de graniţele României. Mai multe explozii suspecte au avut loc în ultimele 24 de ore, în regiunea separatistă Transnistria. Câteva obiective militare din Tiraspol au fost lovite cu grenade şi rachete. Preşedinta Republicii Moldova a convocat de urgenţă Consiliul de Securitate al ţării și acuză forțele pro-război că urmăresc tensionarea situației, iar Rusia ameninţă că urmăreşte cu atenţie ce se întâmplă în zona pe care o controlează de 30 de ani. Ucraina spune ca regimul de la Kremlin înscenează atacuri asupra propriilor obiective ca să aibă motiv să mobilizeze apoi armata și să avanseze spre Odessa, sudul Ucrainei şi să se lege de Crimeea. O ipoteză pe care o anunţau de săptămâni bune şi serviciile secrete occidentale. Între timp, propaganda rusă prin intermediul cotidianului Pravda acreditează ideea că planul ar fi, de fapt, ca România, susţinută de NATO, să intervină militar în Transnistria şi apoi să "anexeze" Republica Moldova. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Exploziile suspecte, care riscă să arunce în aer securitatea din zona noastră, au avut loc imediat după ivirea zorilor, la 50 de kilometri de Chişinău, în raionul Grigoriopol. Atacurile au vizat unul dintre cele mai mari centre de radio și televiziune din Europa. 

Deflagraţiile au pus la pământ două antene radio de 100 de metri, folosite de posturile de radio din Rusia. La scurt timp, separatiştii transnistreni au raportat un alt incident. Pe aerodromul nefuncțional din Tiraspol ar fi fost detonate mine aruncate din drone. Autorităţile autoproclamate au decretat cod roşu de alertă teroristă pentru 15 zile şi au anulat parada de 9 mai. Oficialii pro-ruşi pun totul pe seama unor acte teroriste comise de forţe provocatoare externe. 

Exploziile au provocat panică în rândul populaţiei

Cu totul altfel se vede situaţia de la Chişinău. 

Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova: Analizele noastre, la această oră, arată că există tensiuni între diferite forţe din interiorul regiunii, interesate de destabilizarea situaţiei. Acest lucru vulnerabilizează regiunea transnistreană şi crează riscuri pentru Republica Moldova. 

Exploziile au provocat panică în rândul populaţiei. Imediat după atacuri, la iesirea de pe teritoriul controlat de separatişti au început să apară cozi de maşini întinse pe câţiva kilometri. 

Ieri, o altă explozie puternică a fost raportată chiar în autoproclamata capitală a regiunii separatiste, Tiraspol. Clădirea aşa zisului Minister al Securităţii, fost sediu KGB, a fost lovită cu lansatoare de grenade. Nu au fost înregistrate victime. 

Analiştii se tem acum că incidentele vor fi folosite de Rusia drept pretext pentru a atrage Republica Moldova într-un conflict militar, cu scopul de a stârni o reacţie din partea României, ţară membră NATO. 

Maia Sandu: Trebuie să fim calmi, să ne informăm din surse sigure şi să evităm distribuirea informaţiilor false. 

Ministerul Apărării de la Kiev: Exploziile, puse la cale de FSB

Şi Ministerul Apărării de la Kiev spune că exploziile de pe teritoriul Transnistriei au fost puse la cale de FSB, serviciul rus de informaţii. Evenimentele au loc la doar câteva zile după ce unul dintre generalii armatei lui Putin a declarat că în această a doua fază a războiului din Ucraina, următoarea ţintă este Republica Moldova, pentru că şi aici populaţia rusă ar fi persecutată şi trebuie ,,salvată". Planul Moscovei ar fi să preia controlul total asupra regiunii separatiste Transnistria, pentru a pune presiune pe graniţa de Est a NATO. 

Situaţia tensionată de la graniţa de est a Republicii Moldova durează de mai bine de 30 de ani, după ce separatiştii susţinuţi de la început de Moscova au câştigat alegerile locale în zonă, iar apoi a fost autoproclamată "Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană". În 1992, guvernul de la Chişinău a autorizat o acţiune militară împotriva rebelilor. 

Militanţii transnistreni, ajutaţi de Armata a 14-a a Rusiei, au păstrat însă controlul asupra zonei disputate după 4 luni de confruntări armate. 

Cel mai vechi conflict îngheţat al Europei

Conflictul politic nu a fost stins nici acum, ceea ce face din el - cel mai vechi conflict îngheţat al Europei, de după destrămarea URSS. În cei 30 de ani care au trecut de atunci, sprijiniţi de ruşi, separatiştii transnistreni au înfiinţat propriile instituţii administrative şi au propria monedă.

Luna trecută, la câteva zile de la invazia Rusiei în Ucraina, liderii de la Tiraspol au cerut Chişinăului recunoaşterea independenţei.