Cu ce arme vine Finlanda în NATO, ţara care are peste 1.000 de km de graniţă cu Rusia

Steagul Finlandei a fost ridicat astăzi la sediul NATO din Bruxelles, după ce ţara nordică a devenit al 31-lea membru al Alianţei. Se întâmplă la fix 74 de ani de la înfiinţarea organizaţiei. În urma aderării, graniţa Rusiei cu Alianţa Nord-Atlantică s-a dublat. Purtătorul de cuvânt al lui Putin a declarat că decizia reprezintă un atac la adresa siguranţei Kremlinului, iar ministrul Apărării de la Moscova s-a lăudat că avioanele de luptă ale Belarusului pot de acum să transporte arme nucleare. 

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Acesta a fost momentul istoric în care Finlanda a devenit un membru deplin al NATO. În prezenţa miniştrilor de Externe din statele membre, secretarul de Stat american a primit actele de aderare. Procesul, care s-a derulat extrem de rapid, a durat doar 10 luni. După declanşarea războiului din Ucraina, Finlanda şi Suedia au renunţat la poziţia de neutralitate şi au decis să facă parte din Alianţă. 

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Obiectivul preşedintelui Putin la invadarea Ucrainei a fost ca NATO să fie mai slabă. Primeşte fix opusul. Avem mai mulţi membri. 

După aderare, NATO are şapte state membre cu acces la Marea Baltică, ceea ce va resticţiona şi mai mult accesul către oraşul Sankt Petersburg şi către exclava rusă Kaliningrad. Iar graniţa comună dintre Alianţă şi Rusia a crescut la aproape 2.600 de kilometri. 

Finlanda are cea mai mare graniţă cu Rusia

Dintre statele europene, Finlanda are cea mai mare graniţă cu Rusia. Vorbim de 1.340 de kilometri de la Marea Barents, în nord, până la Golful Finlandei, în sud, o frontiera care străbate mai ales zone împădurite. Până acum, Rusia împărţea o frontieră terestră cu NATO de 1.213 kilometri, care trecea prin estul Letoniei şi Estoniei, prin vestul Lituaniei şi nordul Poloniei. Între ultimele două state se află exclava rusă Kaliningrad.

Invadată de două ori de Rusia în secolul trecut, Finlanda are unul dintre cele mai bune servicii de informaţii din Europa, dar este şi o importantă forţă militară. În prezent, numărul trupelor oficiale este de 24.000, dar în caz de în caz de răboi, ţara nordică poate mobiliza 900.000 de rezervişti. 

Cu ce arme se "laudă" Finlanda

Forţele terestre finlandeze se pot baza pe aproximativ 200 de tancuri Leopard 2. Vehiculul de luptă german este dotat cu un tun de 120 de milimetri cu 42 de lovituri şi două mitraliere de 7,62 mm. Forţele Aeriene zboară cu o flotă de 64 de supersonice F-18 Hornet. F-18 este un avion de vânătoare şi atac proiectat să acţioneze şi de la bordul unui portavion. Poliţia aeriană finlandeză se laudă şi cu 64 de aeronave F-35, cel mai nou avion de luptă dezvoltat de americani. Finlanda a fost şi prima ţară europeană care s-a dotat cu celebrele rachete de croazieră aer-sol AGM-158, ideale pentru a fi folosite împotriva platformelor ruseşti S-300 şi S-400. Pot fi lansate din afara razei de acţiune a sistemelor inamice. AGM vin în două variante, de rată medie (AGM-158 JASSM 400km) şi rază lungă (AGM-158B JASSM-ER 1.100km).

Reacţia Rusiei

Răspunsul Rusiei a venit imediat. Ministrul Apărării al lui Putin a subliniat că avioanele de luptă din Belarus pot lansa bombe nucleare împotriva inamicilor. Iar de la 1 iulie, armata rusă va stoca armament nuclear în ţara vecină. 

Virgil Bălăceanu, general (r) Armata Română: Nu e o escaladare, ci un echilibru de forţe. Însă dislocarea unităţilor ruseşti va însemna pentru Federaţia Rusă costuri noi, greu de suportat. 

Extinderea NATO nu se opreşte aici. Suedia, care a depus dosarul în acelaşi timp cu Finlanda, este următoarea pe listă, a promis Jens Stoltenberg. În prezent, doar Ungaria şi Turcia mai au de ratificat cererea în parlamentele naţionale.