Momentul istoric în care steagul Finlandei a fost ridicat la sediul NATO de la Bruxelles pentru prima dată. VIDEO

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat marţi, că Finlanda este acoperită de articolul 5 al Tratatului NATO după aderarea la organizaţie, în timp ce preşedintele Sauli Niinisto a spus că el şi concetăţenii să au sentimentul că trăiesc într-o lume mai stabilă. "Finlanda are cei mai puternici aliaţi din lume. (Vladimir) Putin a vrut să menţină uşa închisă la NATO. Astăzi îi arătăm că a eşuat. În loc de mai puţin NATO, a realizat mai mult NATO", a spus Stoltenberg într-o declaraţie comună cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto.

"Este o zi măreaţă pentru Finlanda şi o zi importantă şi pentru NATO. Vreau să văd că procesul de extindere de la 30 la 31 va fi urmat de trecerea la 32. Facem tot ce putem, împreună cu aliaţii, pentru a obţine aderarea cât mai rapidă a Suediei, care este foarte importantă pentru Finlanda", a spus Niinisto.

El a recunoscut că se simte uşurat după realizarea aderării la NATO, dar a menţionat că întreg procesul nu a fost atât de dur, pentru că ţara sa a cooperat mereu foarte bine cu NATO. "Ne-am dezvoltat mereu capabilităţile lucrând împreună cu NATO, an de an, aşa că nu este nimic atât de nou. Nu cred că în viaţa de zi cu zi oamenii văd foarte multe schimbări. Dar avem mai mult sentimentul că trăim într-o lume mai stabilă", a mai spus preşedintele Finlandei.

"Finlanda a devenit o membră deplină a Alianţei şi va participa la toate întâlnirile şi structurile Alianţei. Dar cel mai important este că Finlanda va fi acoperită de garanţiile de securitate ale NATO, de articolul 5 al Tratatului NATO", a subliniat şi secretarul general al NATO. 

Finlanda a devenit marţi membră cu drepturi depline a NATO

Finlanda a devenit marţi membră cu drepturi depline a NATO, un pas care va face ţara nordică mai sigură şi alianţa mai puternică, a anunţat luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

"Vom ridica pentru prima dată steagul finlandez aici, la sediul NATO. Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică şi pentru NATO în ansamblul său", a declarat el reporterilor la Bruxelles.

În ceea ce priveşte Suedia - care a depus cererea de aderare la NATO în acelaşi timp cu Finlanda, în mai anul trecut, dar a cărei candidatură este în continuare blocată de Turcia - Stoltenberg a declarat că va continua să lucreze la finalizarea procesului de aderare şi a acestei ţări. Însă, ca urmare a aderării Finlandei, vecina sa, şi "Suedia va fi, prin urmare, mai sigură".

Finlanda şi Federaţia Rusă au o frontieră terestră comună cu o lungime de aproximativ 1.350 de kilometri. 

Reacţia Rusiei 

Rusia îşi va consolida capacitatea militară în regiunile sale vestice şi nord-vestice ca răspuns la aderarea Finlandei la NATO, care se va întâmpla marţi, a anunţat Aleksandr Gruşko, unul dintre adjuncţii ministrului de externe Serghei Lavrov, a relatat agenţia rusă de presă RIA.

"Ne vom consolida potenţialul militar în direcţia vestică şi nord-vestică. În cazul în care forţele şi resursele altor membri NATO vor fi desfăşurate în Finlanda, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil securitatea militară a Rusiei", a declarat Gruşko pentru RIA.

Aderarea Suediei, blocată de Turcia

Finlanda şi Suedia au solicitat anul trecut să adere la NATO ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar procesul a fost ţinut în loc de Turcia şi Ungaria. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan bloca din mai 2022 intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia. Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ''teroriştilor'' kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora, totuşi, guvernul nu are ultimul cuvânt.

Incendierea unui exemplar din Coran de către un extremist în capitala suedeză, în luna ianuarie, a condus la suspendarea convorbirilor între Ankara, Helsinki şi Stockholm. Ulterior, şeful statului turc a lăsat să se înţeleagă că Turcia este pregătită să ratifice separat aderarea Finlandei, cu toate că iniţial cele două ţări nordice doreau să avanseze ''umăr la umăr'' în procesul de integrare euroatlantică.

La 24 februarie anul trecut, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei vecine. Moscova a susţinut constant că desfăşoară o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.

Kievul a anunţat că, înainte de a discuta despre un eventual plan de pace cu Moscova, trupele ruse trebuie să părăsească întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv regiunile anexate anul trecut şi peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰