Descoperire inedită în Egipt. Peste 2.000 de capete mumificate de berbeci au fost descoperite în templul lui Ramses al II-lea

Mai mult de 2.000 de capete mumificate de berbeci, datând din epoca Ptolemeică, au fost descoperite în Templul lui Ramses al II-lea din oraşul antic Abydos din sudul Egiptului, au declarat autorităţile duminică.

• 18 judeţe, sub avertizare meteo de vreme severă până la noapte. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• Robert Fico poate vorbi, dar starea sa rămâne gravă. Medicii i-au amânat cea de-a doua operaţie

Resturi mumificate de oi, câini, capre, vaci, gazele şi manguste au fost exhumate şi de o echipă de arheologi americani de la Universitatea din New York, în acest sit renumit pentru templele şi necropolele sale, a anunţat Ministerul Antichităţilor şi Turismului într-un comunicat de presă.

Potrivit directorului Consiliului Suprem al Antichităţilor, Mostafa Waziri, aceste descoperiri vor face posibilă cunoaşterea mai multor informaţii despre templul lui Ramses al II-lea şi activităţile care s-au desfăşurat acolo, între construcţia sa sub dinastia a şasea a Vechiului Regat (între 2.374. şi 2.140 î.Hr.) şi perioada Ptolemeică (323-30 î.Hr.).

Pentru profesorul Sameh Iskandar, şeful misiunii americane şi citat în acelaşi comunicat de presă, aceste capete de berbeci sunt „ofrande”, indicând „un cult lui Ramses al II-lea celebrat la 1000 de ani de la moartea sa”. Pe lângă rămăşiţele animalelor mumificate, echipa a descoperit rămăşiţele unui palat cu ziduri groase de aproximativ cinci metri datând din Dinastia a VI-a, precum şi mai multe statui, papirusuri, rămăşiţe de copaci vechi, haine de piele şi încălţăminte.

 Ţara de peste 100 milioane de locuitori, aflată în criză economică gravă, se bazează pe turism

La 550 km sud de Cairo şi renumit în antichitate pentru că a găzduit mormântul lui Osiris, zeul morţilor, situl predinastic Abydos este cunoscut pentru templele sale, în special pentru cel al lui Seti I şi necropolele sale.

Autorităţile egiptene au anunţat în mod regulat descoperiri arheologice în ultima vreme, considerate de unii experţi ca având drept efecte politice şi economice mai mult decât ştiinţifice.

Pentru că ţara de aproape 105 milioane de locuitori aflată în criză economică gravă se bazează pe turism, domeniu unde activează două milioane de oameni şi generează peste 10% din PIB, pentru a-şi restabili finanţele: guvernul vizează 30 de milioane de turişti pe an până în 2028, faţă de 13 milioane înainte de pandemie. Cu toate acestea, mulţi critici indică starea dărăpănată a anumitor situri arheologice şi muzee.