Europa poate să trimită doar 30.000 de soldaţi în Ucraina. De ce nu s-au înţeles liderii UE după 3,5 ore de discuții

Europa poate trimite doar 30.000 de soldați în Ucraina, fie ca trupe de menținere a păcii după război, fie pentru a descuraja o nouă agresiune a Rusiei, dezvăluie The Washington Post, citând patru oficiali. Dimensiunea contingentului militar pe care Europa l-ar putea desfășura în Ucraina a fost menționată ca răspuns la o solicitare din partea SUA către țările europene să detalieze capacitățile lor de sprijin pentru Kiev. În plus, potrivit Franței, acești militari ar fi staționați în spatele viitoarei linii de încetare a focului din Ucraina, și nu direct pe aceasta, a relatat Financial Times. Însă, după trei ore și jumătate de discuții la Palatul Élysée, răspunsul liderilor europeni a fost considerat dezamăgitor: statele UE sunt profund divizate pe această temă, explică POLITICO. 

• România a traversat cea mai geroasă dimineaţă din această iarnă. În unele zone, minimele au coborât până spre - 23 de grade Celsius

La summitul de luni de la Paris liderii europeni s-au întâlnit într-o reuniune de urgență pentru a discuta şi despre o posibilă desfășurare de trupe europene în Ucraina, ca parte a unui acord de încetare a focului, pe măsură ce contactele dintre Statele Unite și Rusia privind încheierea războiului se intensifică, relatează The Washington Post (WP)

Administrația Trump a încercat să afle săptămâna trecută câţi soldaţi și ce tehnică militară ar putea angaja țările europene, în timp ce europenii, la rândul lor, au întrebat echipa lui Trump despre ce tip de sprijin militar ar fi dispusă să ofere, inclusiv apărare aeriană sau schimb de informații.

În ultimele zile, perspectiva desfășurării de trupe în Ucraina a câștigat teren în rândul liderilor europeni, pe măsură ce administrația Trump a accelerat negocierile directe cu Moscova. Susținătorii europeni ai Ucrainei se străduiesc să joace un rol activ în aceste discuții, care ar putea remodela securitatea continentului.  Înaintea şi după reuniunea de la Paris, preşedintele Emmanuel Macron a avut convorbiri telefonice cu președintele Donald Trump.

După întâlnirea care a durat 3,5 ore, cancelarul german Olaf Scholz a salutat discuțiile privind un posibil acord de pace, dar a subliniat că "aceasta nu înseamnă că Ucraina trebuie să accepte orice i se propune". El a insistat asupra dreptului Ucrainei de a-și apăra democrația și suveranitatea, de a urma calea aderării la Uniunea Europeană și de a menține o armată puternică.

Scholz a evidențiat, de asemenea, importanța unui front comun între Europa și Statele Unite: "Nu trebuie să existe o divizare a responsabilității între Europa și SUA. NATO se bazează pe principiul acțiunii comune și asumării riscurilor împreună pentru a ne asigura securitatea."

În timp ce Washingtonul a exclus trimiterea de militari americani în Ucraina, oficialii europeni afirmă că echipa Trump nu a respins ideea sprijinirii unei forțe europene și a întrebat ce fel de asistență ar fi necesară.

Cum ar arăta o desfășurare militară în Ucraina

Statele europene care susțin ideea de a desfășura trupe în Ucraina pentru a monitoriza o potențială încetare a focului pot trimite în total 25.000 - 30.000 de soldați, care nu ar fi staționați pe linia frontului, ci pregătiți pentru a interveni în cazul unei noi ofensive rusești, potrivit unei variante de analiză, explică WP, citând patru oficiali. Aceşti militari ar fi pregătiţi ca o demonstrație de forță dacă ruşii ar încerca să repornească războiul, au mai spus sursele citate. 

Franța a avansat deja planuri militare și estimează că ar putea desfășura aproape 10.000 de soldați, în timp ce alți aliați europeni sunt mai reticenți din cauza constrângerilor militare sau politice. Europenii i-au întrebat la rândul lor pe americani dacă vor ajuta o eventuală forță de menținere a păcii cu schimb de informații, supraveghere și recunoaștere, precum și cu sprijin pentru apărarea antiaeriană 

Premierul britanic Keir Starmer a anunțat duminică seara că este pregătit să trimită trupe britanice în Ucraina "dacă va fi necesar", punând astfel presiune pe alți lideri europeni să facă angajamente similare. Dar nu a existat un consens în această problemă, a comentat POLITICO. 

Franța care a sugerat pentru prima dată ideea, şi Keir Starmer susțin planul, dar există şi opoziţie, în special de partea Poloniei, Germaniei sau Spaniei. Mai mult, Starmer a spus că trimite trupe doar dacă Statele Unite ar participa și ele la forța de menținere a păcii. Iar Polonia, un aliat apropiat al Ucrainei, cu una dintre cele mai mari armate din Europa, a refuzat.

"Nu trimitem soldați polonezi în Ucraina", a transmis premierul Donald Tusk la Varșovia înainte de a zbura la Paris, asigurând că va continua să ofere ajutor umanitar, logistic și militar Ucrainei. "Nimeni nu se gândește în prezent să trimită trupe în Ucraina. Pacea este încă foarte departe dintr-un singur motiv: Vladimir Putin", a declarat José Manuel Albares, ministrul de externe al Spaniei. 

Discuții tensionate și avertismente pentru Rusia

Discuțiile despre o desfășurare militară europeană în Ucraina au loc de luni de zile, însă planurile au rămas neclare, deoarece multe state ezită să facă promisiuni, fără să ştie ce rol vor juca Statele Unite, explică WP. 

În prezent, planificarea militară europeană este îngreunată de lipsa unor detalii privind un potențial acord cu Rusia și asupra liniei de încetare a focului. Cu toate acestea, oficialii europeni sunt de acord că sprijinul SUA este esențial și că Washingtonul trebuie să trimită un avertisment clar Rusiei împotriva oricărei agresiuni.

O problemă importantă pentru europeni este și răspunsul în cazul unui atac rusesc asupra trupelor europene. Una dintre propuneri include o clauză de apărare reciprocă între statele participante, fără a opera sub egida NATO. "Trebuie să fie clar că această forță este pregătită să răspundă dacă este atacată și că poate crește rapid", a declarat un diplomat european.

Pentru multe state europene, o desfășurare militară ar necesita sprijin public și resurse suplimentare. Franța și Marea Britanie au o mai mare libertate de acțiune, în timp ce țări precum Polonia sau Germania, care au alegeri în curând, sunt mai reticente în a lua decizii riscante.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat discuțiile privind trimiterea de trupe europene, declarând că "garantarea securității trebuie să fie pe teren, pe mare și în aer, nu doar pe hârtie."

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a evitat un răspuns direct privind reacția Rusiei la o astfel de desfășurare, dar a subliniat că "prezența trupelor NATO în Ucraina ar schimba semnificativ situația."

Între timp, europenii și americanii sunt angajați într-un joc de așteptare, fiecare tabară dorind ca cealaltă să-și declare intențiile înainte de a-și asuma angajamente clare.

Un oficial occidental a remarcat că planul european ar putea forța mâna lui Trump: "Dacă trupele sunt atacate și Trump nu reacționează, ar fi o înfrângere politică majoră pentru el."

Liderii europeni așteaptă clarificări din partea administrației Trump înainte de a lua o decizie finală, concluzionează WP.