Filmul evenimentelor care au dus la explozia devastatoare din Beirut (Video)
Disperarea s-a transformat în furie în Liban la două zile după explozia care a transformat capitala Beirut într-o ruină. Localnicii au ieşit pe străzi şi cer pedepse maxime pentru vinovaţi. La nivel oficial, a fost dechisă o anchetă pentru neglijenţă criminală, după ce s-a descoperit că nitratul de amoniu, aflat la originea deflagraţiei, a fost depozitat în condiţii improprii.
De Redactia Observator la 06.08.2020, 20:41
- 3.000 de tone de azotat de amoniu au stat la baza exploziei produse în Beirut.
Unul dintre cele mai vechi oraşe ale lumii şi centru cosmopolit al Orientului Mijlociu a ajuns o ruină în câteva secunde. În locul clădirilor istorice din Beirut, multe dintre ele renovate în urma anilor grei de război, şi al zgârie-norilor au mai rămas doar munţi de dărâmături. Suflul exploziei a spulberat totul pe o rază de câţiva kilometri, iar un crater uriaş a luat locul unei mari părţi din port.
Este cel mai mare dezastru care s-a întâmplat vreodată în Liban şi asta ţinând cont că au fost o mulţime de dezastre care s-au întâmplat înainte.
Printre drâmături, lupta pentru viaţă se dă încă. Sute de salvatori îi caută pe dispăruţi printre ruine. Cu fiecare minut care trece, şansele de salvare sunt tot mai mici. Însă, din când în când, eforturile dau roade. Un tânăr şi o fetiţă au fost scoşi în viaţă la suprafaţă.
Bomba cu ceas care avea să spulbere oraşul Beirut a ajuns în port în 2013. Nava care o transporta a acostat aici pentru o reparaţie. Naviga sub pavilion moldovenesc, dar era proprietatea unui oligarh rus şi a fost sechestrată cu încărcătură cu tot de autorităţile libaneze, după ce acesta nu şi-a plătit datoriile.
O fotografie recentă arată zeci de saci cu nitratul de amoniu aruncaţi unul peste altul într-o magazie, în care avea acces oricine şi fără măsuri elementare de siguranţă. Sacii cu nitrat stau în aceste condiţii de mai bine de șase ani, deşi mai mulţi oficiali au cerut să fie mutaţi într-un loc sigur.
În urmă cu doar o jumătate de an, un angajat din port a reclamat faptul că există riscul ca Beirutul să fie aruncat în aer, dacă sacii cu nitrat nu sunt mutaţi.
Este ceea ce s-a întâmplat până la urmă. O sursă de căldură, provenită cel mai probabil de la nişte lucrări de sudură, a aprins mai întâi un depozit în care se aflau artificii şi apoi magazia cu aproape 3.000 tone de azotat de amoniu, de 137 de ori mai multe decât la tragedia de la Mihăileşti.
Nitratul de amoniu nu este un compus chimic uşor inflamabil, poate fi chiar inofensiv, dacă este depozitat în condiţii sigure, departe de substanţe inflamabile - precum benzina, substanțe corozive sau substanţe care degajă căldura mare.
Dacă aceste măsuri nu sunt respectate şi dacă este expus unei temperaturi mai mari de 300 de grade, reacția nu mai poate fi oprită și explozia e devastatoare.
Victime ale exploziei: În doar câteva secunde, totul s-a schimbat la 180 de grade. Aveam o casă, o familie, un nou-născut. Acum, nu mai avem nimic. Eram atât de fericiţi!
Ca acest cuplu sunt sute de mii de oameni, care nu mai pot spune acasă. Explozia din port le-a răpit totul. Furioşi, câteva sute dintre ei au ieşit în stradă şi cer dreptate.
Înconjuraţi de ruine, oficialii promit pedeapsa maximă pentru vinovaţi. Deja au plasat în arest la domiciliu toată conducerea portului, pe care o acuză de neglijenţă criminală.
O anchetă face în paralel şi Franţa, pentru vătămare din culpă, după ce un celebru arhitect a fost ucis şi alţi 24 de francezi au fost răniţi în explozie. Preşedintele Emmanuel Macron şi-a întrerupt concediul şi a mers azi în Beirut. A promis că Libanul nu este singur în această tragedie şi vrea să coordoneze un fond internaţional de ajutor pentru victime.
Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: Acest ajutor şi solidaritatea sunt fără discuţie, pentru că este vorba de Liban, pentru că este vorba de Franţa, şi am vrut să fiu aici ca semn al prieteniei şi înfrăţirii cu poporul libanez.
Mai multe avioane cu ajutoare şi echipe de salvatori au sosit deja în Liban. Pagubele materiale sunt estimate acum la aproximativ 15 miliarde de dolari.
Kris Kashouh, român stabilit în Beirut: Nu avem curent aici! Avem o criză financiară, revoluţie, pandemie şi cu situaţia care s-a întâmplat acum, nu ştiu ce să vă zic. Suntem într-o stare foarte gravă!
Tragedia din Beirut a emoţionat o lume întreagă. "Un oraş în ruină", titrează publicaţia The Independent, iar francezii de la Liberation vorbesc despre "Beirut în haos", după explozia devastatoare din port.
Financial Time scrie despre apelul pentru pedepsirea vinovaţilor, iar publicaţia Khaleej Times vorbeşte despre deflagraţie ca despre "Hiroshima Beirutului", referire la atacul cu bomba atomică asupra oraşului japonez Hiroşima, de la care se împlinesc azi 75 de ani.
