Noaptea care putea aduce Apocalipsa nucleară. Un singur telefon a făcut diferenţa: "Sistemul dă erori"

SUA şi URSS au fost cel mai aproape de un conflict nuclear în 1983. Într-o noapte răcoroasă de septembrie, alarmele au început să urle într-o staţie specială a armatei sovietice. Indicau un atac cu rachete.

• Cum arată lupta pentru primării în marile oraşe din ţară. Rezultatul ar putea influenţa decisiv alegerile prezidenţiale

De paza sistemului de avertizare prin satelit se ocupa Stanislav Petrov, locotenent-colonel în armata sovietică la baza militară Serpuhov-15. Nici măcar nu era tura lui în acea noapte. Îi ţinea locul unui coleg. Petrov a avut la dispoziţie maximum 30 de minute, timp în care trebuia să se lămurească dacă atacul este unul real sau nu şi să raporteze superiorilor.

Incidentul s-a petrecut la 15 minute după miezul nopţii. Sistemul avertiza ca SUA au lansat o rachetă. Într-un context socio-politic complicat şi cu "Războiul Rece" la apogeu, locotenent-colonelul Petrov trebuia să ia o decizie care putea aduce sfârşitul lumii aşa cum o ştim astăzi. Un eventual război nuclear între SUA şi URSS nu ar fi însemnat doar distrugerea celor două ţări, ci şi a celor aflate între ele.

"A fost unul din acele momente în care, pur și simplu, te pot lăsa nervii", a declarat pentru BBC, Dimitri Petrov, fiul lui Stanislav Petrov. "A început să verifice toate aparatele, să se asigure că nu e o defecțiune a sistemului. Avea cea mai mare încredere în aparatele vizuale, pentru că puteau observa prin salelit lansarea unei rachete. Dar nu a putut face inspecția vizuală, pentru că soarele apunea în acel moment, iar satelitul se afla chiar pe acea linie dintre zi și noapte, așa că nu se vedea nimic", mai spune Dimitri Petrov.

"Programul dă informaţii false"

Prima alarmă a fost urmată de altele. Asta indica un atac masiv al SUA asupra URSS, o veritabilă "ploaie" de rachete. Stanislav Petrov a verificat sistemul în repetate rânduri, iar acesta părea să funcţioneze corect. Când au expirat cele 30 de minute, Petrov a ridicat receptorul şi şi-a informat superiorii: sistemul dă erori, nu ne atacă nimeni.

"Era datoria lui să ia decizii. Fusese antrenat pentru asta. Dar avea îndoieli, pentru că o rachetă nu însemna o declarație de război. Nici nu credea că trebuie să aibă loc un război, pentru că nimeni nu ar fi câștigat. Așa că a ridicat receptorul și a spus că programul dă informații false", povesteşte Dimitri Petrov despre tatăl său.

Ancheta imediată lansată de sovietici

Decizia lui Stanislav Petrov a fost una cât se poate de corectă. SUA nu atacase URSS, nicio rachetă nu fusese lansată către teritoriul sovietic. Totuşi, autorităţile sovietice au deschis o amplă anchetă pentru a afla ce se întâmplase în acea noapte.

Rezultatele anchetei l-au scăpat pe locotenent-colonelul Petrov de orice suspiciune. Satelitul a interpretat greşit lumina Soarelui reflectată pe nori şi a transmis date alterate sistemului de pe pâmânt. Un an mai târziu, în 1984, Petrov a intrat în rezervă.

Aşa cum se obişnuia pe vremea regimului comunist, acest incident, fiind unul de o importanţă capitală, a fost păstrat ca "top secret". S-a aflat despre acest lucru abia 15 ani mai târziu, în 1998. Dimitri Petrov spune că tatăl său nu a dorit niciodată să discute public despre cele întâmplate în acea noapte. "Nu a vorbit despre asta, nu-i plăcea să-și aducă aminte. Pentru mine, a fost un erou, pentru că nu s-a pierdut cu firea într-o situație atât de deosebită. Poate că altcineva în locul lui ar fi confirmat lansarea și s-ar fi sfârșit totul", mai spune fiul fostului militar.

Atunci când incidentul a fost făcut public, Stanislav Petrov a început să fie vizitat de jurnalişti dornici să afle mai multe despre evenimentele din acea noapte de septembrie. De asemenea, mii de oameni din întreaga lume i-au trimis scrisori de mulţumire lui Petrov pentru că practic, prin decizia sa, nu a distrus planeta. Toate astea deşi locotenent-colonelul Stanislav Petrov nu avea făcute publice nici adresa, nici numărul de telefon, nici fax-ul, nici adresa de e-mail.