Olaf Scholz, refuzat de Rusia. Moscova nu vrea să coopereze cu nemţii după război: "Nu ne rugăm de nimeni pentru nimic"

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a propus, miercuri, reluarea cooperării comerciale cu Rusia după eventuala încheiere a războiului din Ucraina. Administraţia de la Moscova a respins propunerea liderului de la Berlin.

• Planul lui Juraj Chintula de a-l asasina pe Robert Fico s-ar fi născut imediat după alegeri. Urmează 24 de ore critice pentru premierul slovac

Cancelarul Olaf Scholz a afirmat miercuri, într-un discurs rostit la 70 de ani de la înfiinţarea Comisiei germane pentru Cooperarea Economică în Estul Europei, că ar vrea relansarea cooperării cu Rusia după finalul războiului din Ucraina.

Olaf Scholz face o ofertă Kremlinului

"Rusia va fi şi după sfârşitul războiului cea mai mare ţară de pe continentul european. De aceea, este esenţial să facem pregătiri pentru acest moment. Este clar că în momentul de faţă relaţiile pe care le avem devin mult mai reduse. Dar, dacă Rusia va opri războiul, dacă cetăţenii Rusiei vor depune eforturi pentru un alt viitor, avem şansa de a fi din nou posibil într-un alt moment să începem cooperarea economică. Doar că încă nu suntem în acel moment. Acum înăsprim sancţiunile. Şi ştim cu toţii că Vladimir Putin (preşedintele Rusiei - n.red.) nu distruge prin războiul său doar infrastructura, oraşe şi zone din Ucraina. Distruge şi un număr incredibil de mare de vieţi omeneşti", a afirmat Olaf Scholz, conform stenogramei discursului, publicată pe site-ul Guvernului german şi vizualizată de Mediafax.

Reacţia Rusiei: "Nu ne rugăm de nimeni pentru nimic"

Administraţia de la Moscova a respins, miercuri seară, oferta Germaniei de reluare a cooperării. "Noi nu ne rugăm de nimeni pentru nimic, iar politicienii din Germania ar trebui să înţeleagă acest lucru în mod clar şi permanent", a reacţionat Ministerul rus de Externe, citat de publicaţia Handelsblatt. "Guvernul german nu a explicat de ce a evitat în mod ruşinos şi laş să investigheze actele de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 şi 2, prin care economia germană a fost deconectată de la gazul rusesc ieftin", a subliniat Ministerul de Externe de la Moscova.

Mai multe fisuri au fost depistate în septembrie la gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică. Suedia şi Danemarca au depistat explozii în zonele în care au fost constatate fisurile, iar statele occidentale suspectează Rusia de comiterea unui act de sabotaj. În schimb, Rusia a indicat că atacurile ar fi putut fi comise de Statele Unite, în contextul în care Washingtonul s-a opus mulţi ani construirii gazoductului Nord Stream 2. Preşedintele Vladimir Putin a afirmat că Statele Unite beneficiază de pe urma avarierii gazoductelor Nord Stream 1 şi 2. Administraţia de la Moscova a acuzat şi Marea Britanie de implicare directă în comiterea actelor de sabotaj.

Statele Unite, Uniunea Europeană şi Grupul G7 au aplicat sancţiuni masive împotriva Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina.