Preşedintele Tunisiei l-a demis pe premier şi a lăsat parlamentarii fără imunitate, după protestele violente pe fondul agravării crizei Covid

Preşedintele tunisian Kais Saied l-a demis pe prim-ministrul Hichem Mechichi şi a suspendat activitatea parlamentară, după ce în ţară au avut loc numeroase demonstraţii violente în legătură cu situaţia economică şi gestionarea pandemiei, relatează Euronews.

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. A fost sechestrat şi torturat. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Kais Saied a ridicat imunitatea tuturor parlamentarilor şi a spus că va numi un prim-ministru în orele următoare pentru a readuce calmul în ţară.

„Potrivit Constituţiei, am luat deciziile cerute de situaţie pentru a salva Tunisia, statul şi poporul tunisian”, a spus Saied după o întâlnire de urgenţă cu oficialii din Apărare. „Trecem prin cele mai delicate momente din istoria Tunisiei. Nu este vorba despre o suspendare a Constituţiei, nici despre o abatere de la legitimitatea constituţională, lucrăm conform legii”, a adăugat el.

După anunţul făcut de Saied, oamenii au ieşit în stradă pentru a sărbători.

Mişcarea islamistă Ennahdha, forţa dominantă în Parlament, a spus într-un comunicat publicat online că este vorba despre „o lovitură de stat împotriva revoluţiei şi Constituţiei”. A fost subliniat că „susţinătorii şi poporul tunisian vor apăra revoluţia” din 2011.

Duminică, mii de oameni au sfidat restricţiile impuse în contextul pandemiei şi temperaturile ridicate pentru a demonstra în Tunis şi alte oraşe. Forţele de securitate au intervenit în forţă, mai ales în capitală. Au fost făcute mai multe arestări, scrie News.ro.

După un an de conflicte cu Mechichi şi liderul Ennahda, Rached Ghannouchi, care este şi preşedinte al Parlamentului, preşedintele Saied a declarat că armata va prelua gestionarea pandemiei.

Unii analişti au văzut această mişcare ca o încercare a acestuia de a-şi extinde puterile dincolo de rolul în politica externă şi militară atribuit preşedintelui în constituţia din 2014.