Summitul de la Praga: Criza energetică pune gaz pe foc în Europa. Tensiunile din spatele pozei-simbol a unităţii UE împotriva Rusiei

Uniţi împotriva lui Vladimir Putin, divizaţi de criza energiei. Aşa poate fi descrisă reuniunea liderilor europeni care a început azi la Praga. Se anunţă discuţii extrem de tensionate, legate de plafonarea preţului pentru importul de gaze, pe fondul tot mai multor nemulţumiri privind capacitatea statelor mai sărace de a trece cu bine peste iarnă. 

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Scopul uriaşei reuniuni europene este acela de a construi o "nouă ordine", fără Rusia. Noua comunitate paneuropeană este o iniţiativă a președintelui francez Emmanuel Macron, care vede în ea o ocazie de a structura dialogul de pe poziţii de egalitate între statele UE şi cele non-UE pe chestiuni cu care se confruntă întreaga Europă. "Tot continentul European se află aici, mai puţin două ţări: Belarus şi Rusia. Asta arată cât de izolate sunt aceste două state", a declarat Alexander de Croo, premierul Belgiei.

Summitul de la Praga: Mesaj de unitate împotriva Rusiei 

Mai exact, 44 de lideri de stat sau de guvern. Pe lângă cei 27 din statele Uniunii Europene, au fost invitaţi lideri din Republica Moldova, Ucraina, ţări care vor în blocul comunitar, dar şi Marea Britanie, care a părăsit UE, sau Turcia, care, deşi vrea să adere, menţine o relaţie apropiată cu Rusia. Vor să transmită un mesaj de unitate în faţa acţiunilor Rusiei şi că sunt pregătiţi ca împreună să depăşească provocările generate de războiul din Ucraina. 

"Împărțim același spațiu, avem o istorie comună și suntem responsabili să ne scriem viitorul împreună. Acesta este scopul acestei comunități și sper că astăzi să avem o conversație utilă", a afirmat Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.

Criza energetică pune gaz pe foc în Europa

În spatele unităţii din fotografia de grup se ascund însă tensiuni şi neînţelegeri generate de criza energetică. Germania a iritat pe toată lumea de la Bruxelles după ce a anunţat în ultimul an un pachet de ajutor de 300 de miliarde de euro, pentru a-şi pune la adăpost populaţia şi economia de efectele crizei energetice, mai mult decât restul statelor membre UE la un loc. De exemplu, ţara noastră a anunţat un plan financiar de aproximativ 7 miliarde de euro, în timp ce state ca Estonia, Malta sau Cipru, doar 200 de milioane de euro. 

Oficiali din Italia şi Franţa spun acum că, prin acest pachet masiv, Germania nu face decât să adâncească prăpastia dintre statele bogate şi cele sărace, deşi până acum a fost ţara care a întreţinut dependenţa Europei de gazul rusesc. "Preţurile trebuie să scadă. Guvernul federal va face tot posibilul să facă asta. Pentru ca preţurile să nu crească, vom ridica o umbrelă defensivă foartă mare", susţine Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

La rândul ei, Germania are şi ea nemulţumiri. Ministrul Economiei, Robert Habeck, a reproşat mai multor ţări, în primul rând Statelor Unite, că vând la preţuri foarte ridicate gazele care le înlocuiesc pe cele din Rusia şi a cerut Comisiei Europene să discute cu aceste state. Până la o astfel de discuţie, executivul de la Bruxelles trebuie să convingă statele membre să accepte plafonarea preţului la importul de gaze. 

"Până acum s-a discutat, doar principial, că trebuie făcut ceva. Asta spun, de exemplu, eu din februarie, că trebuie făcut ceva. Propunerea mea, poate vă amintiți, a fost să despărțim piața gazului de piața electricității. Ar fi fost, după mine, cel mai natural pas", spune Klaus Iohannis, preşedintele României.

Până la o decizie pe aceste teme sensibile, liderii europeni au decis ca următorul summit al Comunității Politice Europene să aibă loc în Republica Moldova, care este oficial candidată la aderare la Ununea Europeană.