Vladimir Putin a dat şah-mat Europei. Cum a încolțit liderul rus Occidentul. Analiză CNN

”Șah-mat. Vladimir Putin a încolțit Occidentul”, scrie analistul politic Michael Bociurkiw într-o analiză publicată de CNN. Vladimir Putin a avertizat din nou NATO cu un răspuns militar dacă alianţa se extinde în Ucraina.  

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

SUA au oferit Rusiei o nouă rundă de discuţii luna viitoare în încercarea de a atenua temerile legate de un război. În acest context, tensiunile geopolitice și frigul duc preţurile europene la gaze și energie la un nou record. 2022 se apropie iar Occidentul încearcă să prevadă următoarea mișcare a președintelui rus Vladimir Putin pe o tablă de șah geopolitică complexă, susține analistul Michael Bociurkiw în analiza publicată de CNN. Țările din Vest pregătesc un „pachet agresiv” de sancțiuni dacă decide să invadeze Ucraina.

Vladimir Putin dă şah mat în jocul energiei

Tensiunile au ajuns la cel mai mare nivel din 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a trimis celebrii „omuleți verzi” în regiunea Donbas din estul Ucrainei. O invazie totală a Ucrainei este o posibilitate reală. Lui Putin puțin îi pasă de amenințările Occidentului, pentru că se află într-o poziție de invidiat, adică una de control. 

Europa se află încolţită de o criză energetică. Rusia furnizează aproximativ 40% din importurile de gaze ale Uniunii Europene. Kremlinul și-a demonstrat deja capacitatea de a da șah-mat celor mai dure sancțiuni ale Occidentului, limitând producția de gaze și, eventual, declanșând întreruperi de curent pe continent, susține Michael Bociurkiw.

Ce urmăreşte Putin

Planul final al lui Putin este URSS 2.0, la aproape 30 de ani de când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, mai notează Michael Bociurkiw. Următoarele sale mișcări vin într-un moment geopolitic delicat, în care Occidentul se teme de o invazie a Ucrainei, de colonizarea Belarusului, de o criză energetică la nivel european. Toate acestea în timp ce cancelarul german Angela Merkel nu mai este negociator șef al UE iar politica externă a președintelui american Joe Biden este una dezordonată. 

Dacă aveți vreo îndoială cu privire la planurile lui Putin de a da înapoi ceasul, citiți eseul său de peste 5.000 de cuvinte despre motivul pentru care Rusia, Belarus și Ucraina sunt condamnate fără o integrare mai strânsă cu mama Rusie. Sau solicitările sale îndrăznețe de vineri când a cerut drept de veto asupra viitorilor membri ai alianței NATO și limitări în staționarea de trupe și armament în orice țară care a aderat la alianță după 1997.

Fără să tragă niciun foc, Putin a reușit să bage Occidentul într-o panică colectivă - sau cel puțin într-o poziție în care Vestul simte nevoia să-l liniștească pe liderul autocrat. În ultimele patru luni, potrivit surselor citate de CNN, Putin a strâns zeci de mii de trupe și armament greu aproape de granițele Ucrainei. Rapoartele serviciilor de informații americane indică până la 175.000 de soldați, suficient pentru a organiza o invazie rapidă și imediată.

Cu atâta putere, Putin ar putea căuta o legătură pe uscat între Rusia și Crimeea, parțial pentru acces la resursele de apă blocate de Ucraina în Canalul Crimeei de Nord, 85% din necesarul de apă al peninsulei. Acțiunile Kremlinului nu s-au limitat la Ucraina. Rusia a fost angajată într-un război hibrid cu Occidentul, în răspândirea de dezinformații despre vaccinurile împotriva coronavirusului, în intervenția în alegerile americane și uciderea oponenților săi chiar pe pământ străin.

Liderii europeni se tem că Putin ar putea opri gazele

Cu toate acestea, liderii europeni au răspuns tacticilor de agresiune și intimidare ale lui Putin încercând să-l împingă spre masa negocierilor. Acesta ar putea fi un semn că blocul se teme că, deși aprobă noi sancțiuni dure împotriva Rusiei, în cazul unei invazii, Putin ar putea răspunde prin oprirea producției de gaze.

Andrei Soldatov, jurnalist rus de investigație și expert în servicii de securitate, spune că Rusia este deja aspru sancționată iar companiile ruse vizate au fost recompensate cu contracte profitabile de la armată și serviciile de informații.

Probabil că Rusia a văzut impactul sancțiunilor din 2018 asupra Iranului și a calculat că poate rezista pedepselor chiar dacă asta înseamnă că ar putea fi exclusă din sistemul internațional de plăți SWIFT. Poate nu întâmplător, Rusia și China s-au angajat săptămâna aceasta să lucreze la o rețea de tranzacționare închisă care să reducă dependența de sistemul financiar internațional și să limiteze tranzacțiile în moneda americană.

Ce a mai rămas în cutia de instrumente diplomatice a Occidentului? 

Deprimant de puține lucruri. Însă rămân câteva opțiuni: interdicție de călătorie pentru toți rușii, blocarea tranzacțiilor cu proprietăți de milioane de dolari care au transformat Londra și Miami în locuri de joacă pentru rușii bogați, expulzarea imediată a cetățenilor ruși din țările occidentale. Cu alte cuvinte, orice este nevoie, până la un conflict militar direct.

În mod clar, conversațiile video cu Biden și amenințările liderilor europeni cu „consecințe grave” nu îl vor descuraja pe Putin. Occidentul trebuie să transmită clar durerea care îl așteaptă pe Putin dacă decide să invadeze Ucraina. Lipsa de hotărâre, fie în diplomație, pe câmpul de luptă sau pe tabla de șah nu este niciodată o strategie câștigătoare, conluzionează Bociurkiw.