Ce carte joacă Iohannis pentru șefia NATO. Expert în relații internaționale: "S-ar putea să-i meargă"

Klaus Iohannis ar fi obligat să-și scurteze mandatul dacă va fi ales secretar general al NATO. Jens Stoltenberg își va părăsi postul în luna octombrie, deci președintele nostru va fi silit să demisioneze. Asta nu ne pune țara în situația de a rămâne fără șef de stat, pentru că liderii coaliției au avut grijă să devanseze alegerile prezidențiale în luna septembrie. Ce șanse are Klaus Iohannis să ocupe funcția dorită ne explică Marius Ghincea, cercetător în relații internaționale la Institutul Universitar European de la Florența.

• Ciolacu nu crede că România ar trebui să cedeze un sistem Patriot către Ucraina: "Nu se impune aşa ceva"

Marius Pancu: Care sunt avantajele și care sunt dezavantajele lui Klaus Iohannis în această luptă?

Marius Ghincea: Avantajul lui Klaus Iohannis este că se poziționează ca un candidat moderat în această competiție pentru funcția de secretar general. Pe de o parte îl avem pe Mark Rutte, candidatul olandez, care este considerat de statele din Europa centrală și de est ca fiind prea moale, prea neserios cu privire la amenințarea pe care o joacă Federația Rusă față de NATO și EU, iar la capătul celălalt o avem pe Kaja Kallas, din Estonia, care este considerată de statele din Europa de vest și din America de nord ca fiind prea radicală, prea hawkish, iar Klaus Iohannis vrea să se poziționeze cumva ca un candidat moderat, la mijloc, care pe de o parte realizează și conștientizează importanța și gravitatea acțiunilor Federației Ruse, pericolul rusesc, dar în același nu este atât de radical, atât de hawkish precum estonienii. Și vrea cumva să fie candidatul de compromis, care să convingă atât țările din Europa de este dar și Europa de vest și America de nord. Și din punctul ăsta de vedere s-ar putea să-i meargă. Nu știm momentan care sunt negocierile din cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Pe de altă parte, candidatura lui Iohannis vine destul de târziu în acest proces și vine fără să ofere un profil foarte coerent și foarte clar. Funcția de secretar general are două funcții principale: de coordonare a administrației civile a NATO și de a reprezenta și de a comunica în numele Alianței și a statelor membre. Așa cum știm, Klaus Iohannis nu are un profil de comunicator foarte bun. 

Marius Pancu: L-am văzut pe Jens Stoltenberg în mai multe interviuri într-o săptămână decât l-am văzut pe Iohannis în toți anii de mandat. Mă întreb dacă se va reconfigura cumva asta, dacă Iohannis va ajunge la șefia NATO. 

Marius Ghincea: Este puțin probabil ca Iohannis să își schimbe comportamentul din poziția de secretar general al NATO, în condițiile în care funcția de președinte totuși este mult mai proeminentă, mai importantă, decât cea de secretar general al NATO. Sigur, din poziția de președinte a putut să-și controleze expunerea publică, pe când din poziția de secretar general el e acolo în serviciul statelor membre și trebuie să medieze pe de o parte între interesele divergente ale statelor membre și pe de altă parte să se asigure că mesajul pe care Alianța vrea să îl comunice este transmis într-un mod clar. Eu sunt sceptic că în cazul în care ar ajunge secretar general președintele Iohannis ar reuși să își schimbe comportamentul pe care l-a arătat în ultimii ani. 

Marius Pancu: Un actor-cheie în această ecuație, Statele Unite, NATO. Deja au anunțat clar că îl susțin pe Mark Rutte, însă anunțul vine înainte de un posibil mandat al lui Donald Trump. Și aici avem două falii, două direcții, ce și-ar dori Pentagonul și ce și-ar dori președintele. Cu Donald Trump la șefia SUA rămâne varianta Mark Rutte preferată de SUA?

Marius Ghincea: Noul secretar al Alianței va fi ales înainte ca Donald Trump sau Joe Biden să înceapă un al doilea mandat. Va avea loc în această toamnă, cel târziu în această iarnă, mandatul noului președinte va începe în ianuarie 2025. Din acest punct de vedere atât o candidatură a lui Mark Rutte cât și o candidatură a lui Klaus Iohannis nu cred că va fi o problemă pentru Donald Trump. Candidatura Kajei Kallas ar fi întradevăr problematică din perspectiva lui Donald Trump pentru că acesta nu tolerează perspective atât de hawkish, atât de radicale, știm din declarațiile lui publice, iar Klaus Iohannis a avut o relație cordială cu Donald Trump.

Marius Pancu: Dacă a făcut acest anunț Klaus Iohannis, știind că nu are sprijinul unor țări precum SUA, Franța, Marea Britanie... Ce urmărește de fapt?

Marius Ghincea: Eu cred că urmărește să fie candidatul de consens. Nu este suficient ca un candidat să aibă sprijinul unor țări din Europa de vest, dacă țările din Europa de est se opun, pentru că ai nevoie de consens pentru a alege un nou secretar general. Dacă SUA, Canada, Franța îl susțin pe Mark Rutte, dar europenii o susțin de exemplu pe Kaja Kallas, dar niciunii nu pot ajunge la un compromis, Klaus Iohannis dorește să se poziționeze la mijloc. Est europenii nu îl pot tolera pe Rutte, vest europenii nu o pot tolera pe Kallas, vin eu ca soluția acestor diferențe. 

Marius Pancu: A fost vehiculată și ideea unei forțări de mână. "Ok, știu că pierd șefia NATO, dar o să primesc ceva la schimb în Uniunea Europeană".

Marius Ghincea: Este posibil, da, poate fi o strategie a Guvernului român să joace pozițiile din NATO și din UE împreună. Guvernul României are dreptul de a nominaliza un comisar în noua Comisie, iar acest comisar poate fi nominalizat în persoana lui Klaus Iohannis. Din punctul meu de vedere, o poziție de comisar s-ar putea să fie destul de redusă ca statură pentru un fost președinte de stat, dar nu este imposibil, mai ales dacă este o poziție importantă.