Video Analist: Americanii au nevoie de Europa, dar o Europă unită şi puternică e o problemă pentru SUA

Într-un interviu oferit pentru Politico, preşedintele american a declarat că statele din Europa sunt în declin şi sunt conduse de lideri foarte slabi care nu stiu ce vor. Criticile au fost lansate pentru că europenii ar fi eşuat în controlarea migraţiei şi nu sunt capabili să pună capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina.

Liderul de la Casa Albă nu s-a oprit aici şi a anunţat că, la alegerile din Europa, va susţine numai anumiţi politicieni care respectă linia patriotică, a la MAGA, cum ar fi Viktor Orban, premierul Ungariei. Chiar şi aşa, a negat însă ca ar fi oferit o linie de credit Ungariei pe modelul Argentinei, aşa cum se lăuda Viktor Orban. Ulterior, ministrul de Externe maghiar a fost nevoit să scoată castanele din foc şi să spună că într-adevăr nu a fost agreat niciun scut financiar de 20 miliarde de dolari aşa cum minţea Viktor Orban că a bătut palma.  

Prima replică la noul atac al lui Donald Trump la adresa blocului comunitar a venit de la cancelarul Friedrich Merz, care a afirmat că nu vede niciun motiv pentru care americanii ar trebui să încerce să salveze democraţia din Europa, aşa cum prevede noua Strategie de Securitate Naţională a Statelor Unite. Oficialul din Berlin a menţionat că - în aceste condiţii - europenii trebuie să devină din ce în ce mai puţin dependenţi de americani.

La rândul său, şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Kaja Kallas, i-a sugerat lui Donald Trump să-şi îndrepte criticile spre Rusia, acolo unde nu există niciun fel de libertăţi civile. Dar asta pare sa fie pe calapodul preşedintelui american care, în acelaşi interviu, îi acuză pe europeni că sunt prea politically correct. Donald Trump reiterase în acelaşi interviu şi necesitatea organizării de alegeri în Ucraina, ceea ce a dus şi la declaraţia lui Volodimir Zelenski din urmă cu puţin timp în care se arăta dispus la un scrutin electoral. Liderul de la Kiev este presat şi în privinţa cedării de teritorii, ceea ce refuză cu îndârjire. Primul eşec l-au înregistrat cei doi emisari ai lui Trump, care - după întâlnirea de cinci ore cu Vladimir Putin - au încercat să-l oblige să anunţe la telefon că cedează Donbasul.

Financial Times anunţă că Trump i-ar fi dat un nou ultimatum lui Volodimir Zelenski, să accepte planul de pace în câteva zile pentru că vrea să încheie acest război până de Crăciun. O delegaţie ucraineană ar trebui să prezinte preşedintelui american chiar în câteva ore un nou plan de pace revizuit, pornind de la varianta la care lucrasera şi europenii, în 20 de puncte. Volodimir Zelenski insistă pentru garanţii de securitate explicite din partea SUA ca pre condiţie pentru încheierea păcii, dar a mai facut o declaraţie de compromis în urmă cu puţin timp şi a admis ca acum nu se mai pune problema ca Ucraina să intre în NATO. 

Atacurile lui Donald Trump asupra Uniunii Europene au constituit un subiect central în discuţiile purtate în Paris de preşedintele Dan şi omologul său francez Emmanuel Macron. La final, Nicuşor Dan a declarat că nu este surprins de criticile liderului de la Casa Albă, pentru că actuala administraţie americană este foarte preocupată de chestiunile ideologice.

Nicuşor Dan a dat un nou interviu presei franceze, pentru FranceInfo în care spune clar că se îndoieşte că Rusia îşi doreşte pacea şi s-a arătat îngrijorat pentru Europa şi România dacă Ucraina va fi înfrântă: Vom deveni vecini cu Rusia şi totul se va schimba, a spus acesta. Preşedintele mai crede că Europa ar trebui să dea semnalul Moscovei că este pregătită să ajute Ucraina pe termen lung. Am analizat întreaga situaţie alături de Mihai Valentin Cernea, analist politic, specialist în Etica Războiului.

Marius Pancu: Voiam să pornesc de la informația momentului aceea că Volodimir Zelenski își dorește alegeri, e dispus la alegeri, doamnelor, domnilor, revenim la ea imediat, dar mi-a ridicat, Bianca, mai devreme mingea la fileu, vorbind despre posibila reînarmare cu ajutorul francezilor și amintind de o investiție, o investiție în elicoptere. Mi-aduc aminte foarte bine momentul respectiv, era 2016, cred, vizita lui François Hollande în România, prima vizita unui lider francez după zeci de ani în ţara noastră, nici nu mai știu exact, și se semnase contractul cu Airbus pentru Ghimbav. Contractul respectiv prevedea ca România să investească în elicopterele militare de producție franceză o sumă considerabilă. Se băgase în fabrica respectivă și vreo 10 milioane de euro deja, pentru ca în 2019 sau 2018 totul să se sisteze. Informațiile noastre din presă la momentul respectiv, că aici voiam să ajung, erau că a picat tot dealul ăsta tocmai ca să nu-i supărăm pe americani,  cumpărând de la francezi, că ar trebui să cumpărăm arme americane. Acum vă întreb, domnule Cernea, în noul context, ne permitem să-i supărăm pe americani? Ar trebui să-i supărăm pe americani, să cumpărăm de la francezi?

Mihai Cernea: În noul context s-a schimbat foarte mult și sincer mă îndoiesc că americanii s-ar supăra foarte tare dacă am cumpăra și de la francezi. Mai ales dacă ne uităm și în strategia de securitate menționată în jurnal, mai devreme, dar și în legea care a apărut în Congresul American cu privire la bugetarea Forțelor Armate pe acest an. Și prin bugetarea respectivă, bineînțeles că Congresul trasează și niște direcții pe care secretarul apărării, cum este numit în lege, trebuie să le urmeze în perioada următoare.

Dacă au ceva în comun cele două documente, în strategia de securitate și acest document legislativ, este că americanii ar vrea foarte mult ca Europa să se susțină singură, să se finanţeze singură, da putem să cumpărăm arme de la ei, dar și ei au nevoie de armele lor pentru alte teatre de operațiuni. Așa că cred că în condițiile de față se poate argumenta de către diplomați inteligenți și agili că ar urma linia pe care Statele Unite o doresc din ce în ce mai mult de la Europa, și anume Europa care să fie capabilă să se susțină singură pe tema apărării și să descurajeze Rusia aproape de una singură, minus bineînțeles umbrela nucleară americană. 

Marius Pancu: Doar că ei nu iau banii de la noi în astfel de condiții. Ei nu mai iau banii de la noi, nici măcar prin programul SAFE. Nu intră în visteria lui Trump. 

Mihai Cernea: Într-adevăr că nu intră în visteria lui Trump, dar ce se creează în Europa există, se creează capacități industriale de care și ei pot profita dacă este nevoie pe viitor. Eu cred că poate fi făcut acest argument de către diplomația europeană. Mai ales că cumpărăm foarte multe arme de la ei. Oricum să nu uităm că avem o achiziție de F-35 care urmează să se întâmple pentru România de prin anul 2030 încolo și care va presupune costuri de mentenanță foarte mari. Sunt tot felul de achiziții care se fac. Nu cred că este imposibil și nu cred că este neapărat o problemă în acest caz ca România să colaboreze în termeni industriali cu restul Europei. Mai ales având în vedere, repet, această linie directoare care este comună dincolo de toate diviziunile americane. E clar că Congresul și Trump nu se înțeleg cu privire la Rusia, nu se înțeleg cu privire la Ucraina, nu se înțeleg cu privire la NATO. Cele două documente ne spun acest lucru foarte clar, dar se înțeleg cu privire la acest lucru și anume Europa trebuie să înceapă să-și plătească apărare.

Marius Pancu: Am văzut vizita la Paris a lui Nicușor Dan. Ajutați-ne să înțelegem în ce măsură și în cât timp în mod concret Franța ar putea să substituie umbrela de securitate americană pentru România. 

Mihai Cernea: Când spuneți umbrela de securitate ne referim exact la ce? Când vine vorba de umbrela nucleară, mă îndoiesc.

Marius Pancu: Nu doar la umbrela nucleară, cât și pur și simplu la soldați, la trupe, la armament francez. Nu doar umbrela nucleară, sigur. Putem să le luăm defalcat. 

Mihai Cernea: Acum, câteva lucruri importante. Cu privire la umbrela nucleară, este clar că ea nu poate fi suplinită în momentul de față, pentru că Franța nici măcar nu dă semne că ar vrea să-și mărească foarte mult arsenal nuclear și în niciun caz la un nivel care să rivalizeze cu Statele Unite. Franța, momentan, are undeva la 260 de focoase nucleare, poate un pic mai mult, care sunt gândite pentru o situație în care teritoriul Franței este amenințat. Și, momentan, asta presupune modificări legislative, modificări de postură, modificări de doctrină nucleară, nu se pune problema. Din acest punct de vedere, este încă nevoie de Statele Unite.

Din perspectiva trupelor, umbrelei de securitate, evident că ceea ce garantează România în acest sens sunt garanțiile care vin prin NATO și prin Articolul 5, din care Statele Unite, cel puțin în momentul de față și eu cred că totuși pe termen lung, încă vor face parte, chiar dacă o bună parte din povară se va muta, într-adevăr, în Europa. Cu privire la înlocuirea de trupe, s-ar putea să nu fie nevoie de o atât de mare înlocuire, mai ales că am avut acest recent exercițiu, pe care a fost menționat și de președintele Nicuşor Dan, în care, într-adevăr, s-a văzut cam de ce sprijin logistic este necesar pentru ca Franța să aducă rapid trupe în România, de exemplu, și nu doar Franța.

Dar, dacă ne uităm în acea lege de buget pe care o menționam, este că orice decizie de strămutare de forțe americane din Europa nu este luată de Pete Hegseth singur. Este luată de Pete Hegseth împreună cu comandantul Forțelor Americane în Europa și ea trebuie trecută pe la Congres înainte. Altfel, decizia nu primește fonduri pentru a fi implementată. De asemenea, și comandantul suprem al Forțelor Americane din Europa, nu poate fi scos în afară fără aprobarea Congresului. Sunt două elemente care cred că sunt foarte importante și care anunță un anume angajament, cel puțin când vine vorba de Congresul Statelor Unite. 

Marius Pancu: Deci, practic, optimismul dumneavoastră mizează pe o diviziune în interiorul politicii din Statele Unite pentru Europa, pentru că, alfel, strategia de securitate a lui Donald Trump e cât se poate de neechivocă împotriva ceea ce înseamnă blocul comunitar.

Mihai Cernea: E împotriva Uniunii Europene, nu neapărat împotriva prezenței americane în Europa. Ci mai degrabă condiționează prezența americană în Europa de o anumită aliniere ideologică care, într-adevăr, mă îngrijorează să aud, evident, din partea Statelor Unite al Americii și din partea președintelui că Uniunea Europeană este principală amenințare la adresa Europei cu un război lângă noi, cu Rusia, și având în vedere că Uniunea Europeană este o cheie esențială pentru menținerea păcii europene, fără Uniunea Europeană nu vom mai avea pace în Europa, trebuie să ne fie foarte clar acest lucru, și nu vorbesc doar de Rusia, o disoluție a Uniunii Europeane ar fi o tragedie de proporții covârșitoare pentru continentul nostru și pentru România în particular. 

Dincolo de fonduri europene sunt anumite elemente care țin de stabilitatea economică europeană și de stimulente care sunt, de exemplu, pentru Ungaria, pentru Bulgaria și să stea cuminți și noi să stăm cuminți. Dincolo de acest aspect, însă, mi-e foarte puțin clar cât de, cum să spun, eficace va fi atacul lui Trump la adresea guvernelor europene. Ce vrea să facă, efectiv, Trump, nu-i așa, este să ne asigure să susțină anumiți candidați care preferă o Europă a națiunilor, care sunt, mai curând, anti-Uniunea Europeană. Candidați la viitoarele alegeri, că vor fi în România, că vor fi în Franța în 2027, că vor fi în Germania, chiar că vor fi și în Marea Britanie, chiar dacă Marea Britanie nu face parte din Uniunea Europeană în momentul de față, candidați divizivi de extremă dreaptă.

Este clar că acesta va fi principala măsură care decurge din strategia de securitate pe care am citit-o cu toții. Problema este că Trump nu este un politician popular în Europa și, nu știu în ce măsură, candidati susținuți de Trump ar câștiga alegeri în Europa. Candidaţi susținuți de Trump abia dacă câștigă și, de obicei, nu câștigă alegeri nici măcar în Statele Unite. Republicanii au succes cu Trump doar când Trump este și el pe buletinul de vot. Când Trump nu este pe buletinul de vot se întâmpină probleme foarte, foarte, foarte mari. E ceva legat de forța personalității acestui individ care îl face într-adevăr să adune voturi chiar și de la moderați în Statele Unite, dar în Europa Trump și Musk, bineînțeles, au susținut în mod explicit AFD și J.D. Vance și AFD nu a avut succes. 

Mă îndoiesc că în Franța adunarea națională susținută de Trump ar avea parte de cine știe ce mare popularitate, având în vedere ce cred francezii despre Trump și anume anti-americanism latent care există în Franța. Nu știu dacă ar ajuta foarte mult pe Jordan Bardella sau ce candidat va veni în față din partea adunării naționale în 2027. Așa că da, evident că mă îngrijorează această poziționare ideologică. Eu chiar am numit-o rasistă pe care o are administrația Trump cu privire la Europa, dar nu știu cât de eficace va fi în acest sens și mai bine ar fi să ne concentrăm pe lucru care va rămâne de la administrație la administrație și anume capacitatea Europei de a descuraja Rusia de una singură doar cu sprijinul umbrelei nucleare americane.  

Marius Pancu: Apropo de Elon Musk, mai postase un apel la abolirea Uniunii Europene și la alegerea directă a președintelui Comisiei Europene, Uniunii Europene, spunea Elon Musk pe Twitter. De ce fac asta? Ce le iese lor la o Europa divizată în care practic puterea e redată a așa-numitelor state suverane care nu mai au decizii în comun? 

Mihai Cernea: Care nu mai au decizii în comun, dar în același timp observați, cum bine ați spus mai devreme, că Elon Musk ar vrea să alegem direct președintele Comisiei Europene. Ar deveni nu-i așa cel mai votat politician din Europa, de departe cea mai mare legitimitate politică față de toți ceilalți șefi de stat. Observați incoerența inerentă a acestor oameni și a acestei mișcări. Cum și în strategia de securitate națională vedem că vrem America First, unde America First uneori înseamnă izolaționism, alteori înseamnă dominanță și relații cu celelalte state. Nimic nu este coerent. Așa că este foarte greu să vedem exact ce vor. 

Pare să fie mai curând o translatare, o proiecție, dacă vreți, a războielor culturale interne din Statele Unite, mai ales cel cu privire la migranți, cel cu privire la emigrație în Europa. Vor să ne forţeze și pe noi să avem același tip de război cultural și, de asemenea, este clar că acești oameni nu prea înțeleg Uniunea Europeană, nu prea înțeleg ce se întâmplă în Europa și nu pot să o vadă decât prin ochelarii lor ideologici. Și atunci, bineînțeles că fac această proiecție, care, din păcate, evident că ne poate afecta și pe noi în cadrul Uniunii Europeane din cauza influenței culturale pe care o are Statele Unite. 

Dar aș mai adăuga un lucru și anume că, într-adevăr, Europa unită puternică este o problemă pentru Statele Unite, pentru că Statele Unite, pe parcursul acestui document, cumva acceptă că am intrat într-o lume multipolară în care trebuie să împartă, cum să spun, dominanța asupra lumii cu alți câțiva poli de putere, în speță Rusia și mai ales China. Ori, evident că cu atât mai mulți poli, cu atât mai dificile devin negocierile între acești poli. Iar dacă Statele Europene se consolidează într-o Uniune foarte, foarte puternică,  care e capabilă să se apere, care are o forță diplomatică, care este coerentă în diplomație, evident că Uniunea Europeană devine un pol în această negociere și, evident că, complică foarte, foarte mult lucrurile.

Americanii au nevoie de Europa, dar nu au nevoie de Europă atât de puternică încât să echilibreze relația într-un fel care să dezavantajeze puterea de la Washington sau, cel puțin, așa văd, o parte din cei care compun administrația Trump în momentul de față relația. Nu știu dacă toți americanii o văd așa, nu știu dacă Congresul o vede așa, nu știu dacă toți republicanii, măcar, o văd așa. 

Marius Pancu: Anunțul lui Volodimir Zelenski, domnule Cernea, că e pregătit pentru alegeri în trei luni, dacă partenerii europeni și americani garantează securitatea celor care merg la vot civil și soldați deopotrivă. Ce semnal transmite asta și de ce acum? 

Mihai Cernea: Inițial m-a surprins, să fiu foarte sincer, pentru că Volodimir Zelenski a tot declarat că, și conform legii și Constituției ucrainene, Ucraina nu poate să aibă alegeri pe timp de război. Și acum ne-a spus că ar cere Parlamentului ucrainean să permită să modifice Legea Marțială, în așa fel încât să se poată organiza alegeri. M-am gândit inițial de ce ar face această mișcare și singura explicație pe care o am este că alegeri cu acest plan de pace ar fi, de fapt, un referendum național cu privire la cum ar trebui implementat planul de pace pe care este presat în momentul de față să-l accepte. În esență, dacă anunță că e dispus să organizeze alegeri, dacă se apucă să organizeze alegeri, vă dați seama că orice discuție despre concesii teritoriale nu poate fi decât amânată până după alegeri, mai ales că nu-i așa alegerile astea cerute chiar de partea americană care îl acuză, nu constant, că nu mai este un democrat, că e nevoie de alegeri, că nu mai are legitimitate.

Ori, fie câștigă alegerile pe o poziție hardline care îi dă o altă putere, o altă legitimitate în raport cu negociarea americană, fie dacă ucrainenii aleg un candidat care să fie mai dispus la concesii, bineînțeles că acest lucru se va întâmpla. Dar, bineînțeles, ce face de fapt această măsură este să amâne orice plan de pace care ar putea impune concesii nedrepte ucrainenilor în războiul lor cu rușii. 

Marius Pancu: Un referendum mascat, din cât înțeleg din ce spuneți dumneavoastră, dar care poate să fie chiar vândut ca atare populației ucrainene? Îşi permite Volodimir Zelenski să spună asta? Ieșiți la vot dacă mă votați pe mine înseamnă că nu acceptați planul de pace, dacă nu mă votați pe mine înseamnă că sunteți în regulă cu concesiile cerute de Donald Trump? 

Mihai Cernea: Nu știu care ar putea fi strategia electorală, bineînțeles, abordată de Volodimir Zelenski, aici speculez puțin, dar da, ar putea fără îndoială să facă așa ceva, tocmai pentru că concesiile care îi se cer sunt grele, și dacă concesiile astea ar fi implementate, ar urma, bineînțeles, oricum alegeri în Ucraina după finalizarea războiului, după ce legea marțială se renunță la legea marțială, și ar fi alegeri pe care, dacă concesiile sunt percepute de ucraineni ca fiind prea mari, ar fi alegeri pe care, bineînțeles, că Zelenski le-ar pierde, așa că este și în interesul lui politic. Cum se va poziționa față de planul de pace depinde, evident, de forma planului de pace, pe care, după cum ați menționat la început, nici în ziua de astăzi n-am văzut-o niciunii.

Marius Pancu: Ce insistă Volodimir Zelenski este pe garanțiile de securitate din partea partenerilor occidentali, în special la Statelor Unite, cum ar trebui să arate ele astfel încât să fie sigure, și mă întorc la întrebarea pe care a pus-o Volodimir Zelenski în conferința de urgență pe care a avut-o astăzi, ce vor face partenerii noștri dacă Rusia ne atacă din nou, și o completez eu, ce garanții avem toți europenii, că în epoca post-adevărului, administrația Trump, în cazul unui atac de pildă, nu va nuanța circumstanțele și va spune, aia n-a fost chiar așa, nu e cazul să declanșăm garanțiile de securitate. 

Mihai Cernea: Absolut niciuna, ca să fiu perfect onest. Din punctul meu de vedere, nu avem absolut nicio garanție. În această epocă post-adevăr, e clar că chiar și documentele cu valoare de drept internațional, interpretarea lor, e o decizie politică. Așa că tare mă întreb care ar putea să fie formularea clară de garanții de securitate. Evident că singurele garanții de securitate care vor funcționa, indiferent de cum vor fi formulate, sunt garanții de securitate care asigură 100%, cu certitudine 100%, că măcar statele europene susținute de America, într-un fel sau altul, vor interveni kinetic în Ucraina, dacă Federația Rusă își permite să atace din nou. Dacă Federația Rusă încalcă acorduri de pace.

De asemenea, un aspect foarte important aici este că știm foarte clar că dacă am ajunge în acestă poziție de acord de pace și Rusia vrea să repornească războiul, vă dați seama că Rusia nu ar reporni războiul atacând direct, ci inventând o scuză și încercând să mute, bineînțeles, vina pe Ucraina. Ar trebui să fie foarte clar că, indiferent care-i cauza, indiferent ce încearcă Rusia să facă, să nu există în acordul acela de pace vreo prevedere de care Rusia să se poată prevala politic pentru a reporni războiul dând vina pe Ucraina, pentru că, bineînțeles, asta ar crea condițiile  ca să se întâmple ce spuneați mai devreme legat de decizia lui Trump. De a nu onora garanțiile de securitate în următorii trei ani. Din păcate, această administrație incoerentă nu este deloc credibilă pe plan internațional și, evident, asta limitează garanțiile pe care ea le poate oferi.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰