Video Analist, despre criza Justiţiei: Preşedintele putea să ia mai multe acţiuni, putea să prezideze o şedinţă CSM
Reacţii de la cel mai înalt nivel, de la preşedinte şi premier, dar şi dinspre societatea civilă care s-a adunat la proteste dupa o investigaţie jurnalistică a Recorder cu privire la starea justiţiei din România. Ancheta arată cum şefi de instanţe recurg la tot felul de teritpuri legislative pentru a tărăgăna marile procese de corupţie ale numelor celebre, de la medici la politicieni, astfe încât să intevină prescripţia, adică acuzaţile să fie lăsate fă ră condamnari pentru că a trecut preamult timp de la momentul în care a început urmărirea penală, până la pronunţarea unei soluţii.
Magistraţii care au acceptat să vorbească pentru Recorder indică detaşările sub presiune şi schimbarea completului de judecată care implică reaudierea tuturor martorilor ca principalele unelte prin care dosarele grele sunt temporizate şi dezamorsate. Dezvăluirile despre centralizarea puterii la nivelul unor magistraţi care ar coabita cu politicienii au scos deja oamenii în stradă.
Aproximativ 400 de persoane au protestat în faţa sediului Consiliului Suprem al Magistraturii din Bucureşti şi au cerut demisia lui Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiţiei, în prezent ministru de Interne şi care este autorul legilor justiției incriminate în prezent şi a Liei Savonea, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Aceasta a avut o primă reacţie după ce ancheta Recorder o indicase drept atotputernică în sistemul de justitie: Nu intenționez să legitimez o zonă care funcționează deliberat în registrul ambiguității și al insinuării, inclusiv atunci când astfel de poziționări provin din interiorul sistemului. Ne aflăm, din păcate, în fața unei campanii persistente de delegitimare a unor lideri ai justiției, construită pe declarații anonime și pe acuzații prezentate ca adevăruri, fără a fi susținute de fapte verificate. Mărturiile invocate nu sunt susținute de fapte verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității, a mai punctat aceasta într-o reacţie separata.
Investigaţia a prezentat dosare concrete în care inculpaţi cu puternice conexiuni politice sau foarte potenţi financiar, cum ar fi Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popovici, au beneficiat de procese care s-au întins atât de mult timp, încât - la un moment dat - a intervenit prescripţia.
A mai picat un exemplu miercuri. Fostul şef al Casei de Asigurări de Sănătate, condamnat initial la şase ani de închisoare pentru că a luat mită peste şase milioane de euro pentru a aloca preferenţial un contarct pentru instalarea sistemului Cardul Naţional de Sănătate, a fost exonerat de către Instanţa Supremă, după o cale extraordinară de atac, în care argumentul a fost tot prescripţia. Iar Procesul tragediei din Crevedia, bunăoara, e blocat în justiţie de peste 2 ani. Prima şedinţă a fost amânată încă o dată, a 5-oară.
O riposta la adresa Recorder a venit şi dinspre Curtea de Apel Bucureşti care a calificat drept denigratoare şi fără acoperire faptică afirmaţiile unui judecător intervievat de Recorder, ba chiar sugerat că acesta ar fi agent acoperit.
Ministrul Justiţiei a avut o atitudine prudentă şi a subliniat că trebuie verificate aspectele concrete ale investigaţiei. dar declarativ accentuează că nu trebuie să existe nicio interferenţă politică în actul de justitie.
În schimb, preşedintele Nicuşor Dan a pus o serie de întrebări retorice. De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii şi de ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți? Premierul Ilie Bolojan s-a angajat să facă un grup de analiză şi îl indică pe Catalin Predoiu, membru în guvernul si partidul său, drept politician cu responsabilitate în ceea ce s-a întâmplat în justiţie. Am analizat întreaga situaţie alături de Vlad Adamescu, co-fondator Politică la minut.
Marius Pancu: Ca să fim transparenţi, să nu există niciun fel de dubiu, voi aveţi și un proiect împreună cu Recorder și de la aceste date pornim discuția. În primul rând vreau să ne uităm pe declarații. Ce a vrut să spună președintele? Cum a picat declarația președintelui referitoare la ancheta jurnalistică?
Vlad Adamescu: A picat cu jumătate, pare că a spus-o cu jumătate de gură. Putea să ia mai multe acțiuni cu siguranță. Putea să meargă să prezideze o ședință a Consiliului Superior a Magistraturii. Este în atribuțiile sale constituționale. Ba mai mult, președintele veghează la buna funcționare a autorităților publice. Articolul 80-a alineatul 2 din Constituție. Documentarul Recorder demonstrează sau cel puțin indică că o autoritate publică din România, şi anume autoritatea judecătorească, nu pare să funcționeze bine. Și asta o vede toată lumea și o vedea chiar și înainte de acest documentar, pentru că au fost publice toate aceste decizii de achitare sau intervenția prescrierii în dosare de mare corupție din România.
Deci președintele poate să ia mult mai multe acțiuni decât să dea un comentariu vag pe Facebook, în care se întreabă inclusiv de ce nu au venit, de ce au venit doar trei magistrați din sistem, mă întreb câți trebuiau să vină, 10, 15? Care este standardul la care ar trebui să ne uităm? Cât de lung trebuia să fie materialul respectiv? Și chiar și în absența materialului o reacție tot trebuia să vină, pentru că președintele a candidat, ăsta era primul lui punct din programul politic cu care a candidat la prezidențiale. Reforma justiției și buna funcționare a statului român.
Marius Pancu: Vedeți o diferență între cele două reacții de la cei mai importanţi oameni în stat, președinte, premier?
Vlad Adamescu: Văd o diferență și m-a surprins declarația premierului Ilie Bolojan. L-a indicat pe Cătălin Predoiu ca responsabil în alte guvernări și din alte poziții de ministru cu legile justiției, de exemplu. Cred că arată tensiunile care sunt în momentul de față în interiorul Partidului Național Liberal. Știm că există câteva tabere în PNL. Știm probabil că Ilie Bolojan ar fi mai confortabil cu Cătălin Predoiu în afara guvernului și în afara Partidului Național Liberal. Dar nu cred că premierul are în momentul de față suficientă putere în interiorul Partidului să reușească să scoată câteva persoane din Partidul Național Liberal.
Marius Pancu: Cine e cel mai probabil să deconteze acest scandal politic? Sau el va fi absorbit de tăvălugul știrilor și merge mai departe?
Vlad Adamescu: Depinde de continuarea reacției publice. Au fost câteva sute de persoane astăzi în stradă. Cel mai probabil o să fie absorbit de ciclul de știri și lumea va merge mai departe. Mai ales că nu avem niciun fel de reacție din partea partidurilor suveraniste. Ba mai mult, pare că partidele suveraniste apără sistemul judecătoresc așa cum există acum. Aceste achitări și așa mai departe, acuză ONG-urile plătite din străinătate susțin ele care vin și sunt rele și vor să facă jocuri politice în România. Deci zero reacție din partea partidurilor suveraniste pe un subiect foarte, foarte important.
Marius Pancu: Acum sigur nu suntem niciunul dintre noi neapărat specialiști în justiție. Ne uităm mai degrabă la reacțiile în societate și la reacțiile politice. Dar m-aș întoarce un pic la ancheta Recorder și aș merge un pic în profunzimea ei. Pornind poate chiar și de la ce spunea președintele, încerc să fac pe avocatul diavolului aici. De ce într-adevăr anticorpii ăștia democratici din sistemul de justiție au avut nevoie de atâta timp până când să ia să iată într-o investigație jurnalistică și nu făcând sesizări către organele de anchetă proprii?
Vlad Adamescu: Pentru că mi-aș imagina că este foarte complicat să-ți asumi așa ceva, să-ți pui în joc cariera ta de judecător sau de procuror pentru a ieși în spațiu public și pentru a avea apoi cine știe ce consecințe în propria carieră, inspecția judiciară și așa mai departe. Dar documentarul Recorder arată foarte clar alte dovezi pe lângă cele pe care le mai aveam, că România este o democrație patronală.
Instituțiile formale în care ar trebui să se ia deciziile, Parlament, Guvern, instanțe judecătoreşti și așa mai departe sunt de fațadă. Deciziile se iau altundeva, se iau în spate. Avem niște piramide clientelare în România din care fac parte parte partide, judecători, procurori, persoane din serviciile de informație și așa mai departe care controlează oameni de afaceri, care controlează diverse secțiuni din politic din economie și din lumea justiției în acest moment în România. Și nu o zic doar eu, sau este o opinie împărtășită de mulți politologi, Balint Magyar și Balint Madlovics, de exemplu, au scris foarte mult despre democrația patronală din România și e un concept folositor din punctul meu de vedere.
Marius Pancu: Aici să știți că îmi pusesem un asterix mental chiar când urmăream documentarul Recorder pentru că am auzit de foarte multe ori exprimarea dinspre partea celor intervievați, nu se vrea să eliminăm corupția, nu se vrea să, știu eu, merge mai departe cu anumite dosare. Și e un tip de exprimare la care mărturisesc în momentul în care editez o știre, de exemplu, am alergie, intru instantaneu într-un turometru al nervilor dacă cineva îmi scrie așa ceva vreodată. De asemenea, e un tip de exprimare pe care îl condamnăm când vine vorba despre teoriile conspirației, atunci când vin dinspre partea asta suveranist-extremistă și atunci vă întreb eu. Cine-i acest S din nu se vrea? Cine-i impersonalul ăsta? Vă e clar cu nume și prenume, cu funcții concrete în urma documentarului Recorder?
Vlad Adamescu: Revin la analogia cu acele piramide care poate suna amuzantă, dar chiar așa funcționează dacă ne uităm. Sunt mai multe piramide în jurul partidelor politice, în general PSD, PNL, UDMR și acele piramide conțin de la baron local, la oameni de afaceri, oameni din serviciile de informație și așa mai departe. Piramidele acestea sunt în competiție mereu unele cu altele, dar în același timp sunt și într-un echilibru instabil. Se pot pune de acord cu anumite chestiuni, se pot pune de acord, de exemplu, când vine vorba de subvenții foarte mari pentru partidele politice, se pot pune de acord, de exemplu, să nu existe control democratic asupra serviciilor de informație și se pot pune de acord că este mai bine ca marile dosare de corupție din țara asta să fie clasate, să intervină prescrierea așa și așa mai departe. Pentru că este în beneficiul tuturor.
În alte țări din regiune, în Ungaria, de exemplu, nu avem mai multe piramide de genul acesta, avem o singură piramidă cu Victor Orban în vârf, de aia România încă este o democrație patronală și nu este o autocrație patronală cum este în Ungaria. Deci cam aceștia ar fi suspecții de serviciu, să zicem așa. Un alt documentar Recorder, mi-aduc aminte acum câțiva ani, arăta că se făceau guverne la sediul SRI, de exemplu. Deci ne putem imagina cine sunt acești oameni. Nu știu dacă cu nume și prenume, dar putem să ne dăm seama de unde fac parte. E vorba de politicieni, e vorba de oameni de afaceri influenți care sunt conectați cu firme de partid la bani publici și este vorba de oameni din serviciile de informație care au legături inclusiv cu unii judecători, cu unii procurori și așa mai departe, care de fapt decid lucrurile în spatele instituțiilor formale, după cum am mai menționat.
Marius Pancu: De Cătălin Predoiu mi-ați spus, credeți că nu e neapărat pe făraș încă, în pofida a ceea ce am văzut în documentar, pentru că nu are Ilie Bolojan puterea necesară în partid să facă asta. Dar vă întreb dacă există vreo măsură concretă pe care poate să o ia premierul în continuare, de exemplu, după ce a văzut acest documentar. Mă întorc și la președinte imediat.
Vlad Adamescu: Premierul, într-o țară, dacă am fi o democrație liberală, dacă după un asemenea documentar, premierul a trebuit să demită ministrul responsabil pentru, inclusiv pentru ce s-a întâmplat la DNA, pentru că domnul Voineag a fost propunerea ministrului Predoiu pe vremea când era ministrul Justiției. De exemplu, într-o țară, democrație liberală, ar fi trebuit ca premierul să emită, să ceară revocarea din funcție a ministrului actualmente de Interne și președintele să semneze decretul de revocare, de exemplu. Asta m-aș fi așteptat să se întâmple. Adică nu mă aștept să se întâmple asta, dar asta aș fi fost normal, da.
Marius Pancu: Iar președintele? Ce ar trebui să facă, de fapt, de acum înainte?
Vlad Adamescu: Am văzut foarte multe critici în spațiu public care spuneau, aproape la unison, că de ce criticăm președintele pentru lipsa de implicare de până acum în ceea ce înseamnă justiție? De ce cerem președintelui să ia acțiuni? Pentru că toată lumea știe că președintele, de fapt, nu are atribuții, președintele nu poate să vină să schimbe, de exemplu, președinta Înaltei Curţi de Casație și Justiție, să schimbe președintele CSM și așa mai departe. Da, de acord, nu poate, dar în același timp președintele e cea mai votată persoană din România.
Dacă președintele deschide gura o săptămână, două săptămâni, toate televiziunile îi analizează declarațiile. Președintele are o putere morală și o legitimitate enormă în statul român. Poate să vină să spună. Nu se mai poate în acest fel să continuăm. Anumiți, uite, poate să meargă, cum am zis, poate să meargă să prezideze ședințele respective de la Consiliul Superior Magistratului, să ceară direct CSM-ului informații despre ce s-a întâmplat și ce se întâmplă în sistemul judiciar. Președintele are această putere informală în statul român și poate să mențină atenția publică asupra acestui subiect și sper că va înțelege acest lucru pentru că este și în interesul lui dacă vrea să fie reales în 2030, mai ales că a candidat pe această platformă de reformă a instituțiilor statului și de reformă instituțională.
Marius Pancu: Acum vasele sunt comunicante. Voi, la Politica la minut, ați criticat vehement introducerea Serviciului Român de Informații din nou în procesul de luptă împotriva corupției. Unul dintre obiectivele lui Nicușor Dan, asumat în strategia de apărare la nivel oficial, insist. Cum se vor îmbina cele două acum?
Vlad Adamescu: Nu știu cum se vor îmbina. Este o întrebare foarte bună la care ar trebui să ne răspundă președintele României. Cert este că a trecut jumătate de an. Nu avem în continuare director civil la serviciile de informații. Avem un director la Serviciul de Protecție și Pază care se ... aproape de al 21-lea an de mandat, un lucru fără precedent în orice fel de stat din Uniunea Europeană și orice fel de stat membru NATO. Vedem că președintele nu are o viziune coerentă despre ce vrea să facă cu Comunitatea Națională de Informații, cu serviciile de informații și vedem în același timp că nu e doar vina președintelui. Controlul democratic se realizează și prin Parlament. Vedem și un Parlament impotent. Comisiile de control asupra SRI, asupra SIE, din Senat, din Camera Deputaților, vedem că nu funcționează, nu produc rapoarte, nu au propus de exemplu introducerea unei funcții de inspector general, o persoană independentă care să meargă să facă audit în serviciul de informații externe, în SRI și să prezinte aceste rapoarte publice independent.
Asta ar putea să fie o soluție și este un model practicat, inclusiv de Statele Unite ale Americii. Deci idei sunt, lucruri se pot face, dar vedem acest proces foarte greoi și foarte lent, care a trebuit să vină de la Președinție și care nu mai vine. În schimb, vedem ce aţi spus și dumneavoastră introducerea serviciilor de informații în lupta împotriva corupției printr-un act administrativ. Strategia națională de apărare este în momentul de față un act administrativ. Deci nu știu exact care este sau dacă are Președintele României o strategie în acest sens.
Marius Pancu: În același context al unui soi de condamnare publică, față de tot ce înseamnă acte de justiție, a venit și decizia CCR de amânare încă o dată pentru pensiile magistraților. O decizie care ar urma să fie anunțată, o secundă, să verific calendarul pe 28 decembrie, ceea ce este o duminică între Crăciun și Revelion. Ce arată asta din nou? Ce semnal dă asta?
Vlad Adamescu: Cred că e destul de clar că Curtea Constituțională joacă și ea politic. Este o curte juridico-politică, are și rol politic, nu face parte din autoritatea judecătorească. Judecătorii la CCR sunt numiți și ei politic, ca judecătorii din alte Curţi Constituționale din Europa, de exemplu, dar Curtea a sesizat momentul, a văzut că s-ar putea să iasă scandal, ca să zic românește cu acest documentar de la Recorder și a zis că este mai bine, este mai precaut să mai aștepte cu această decizie, să aștepte între Crăciun și Anul Nou, când lumea este poate plecată în vacanță, când nu prea ai timp să te informezi, nu prea ai timp să-ți pese de așa ceva și să vadă încontro merg lucrurile, să vadă ce va spune președintele, ce va spune primul-ministru, dacă se va demite vreun ministru sau nu, să testeze apele. Cred că a fost o ședință cu scântei astăzi la CCR și cred că asta a fost decizia cea mai potrivită pentru ei în acest moment, că și CCR-ul este sensibil la astfel de mișcări politice din societate.
Marius Pancu: Sigur, sunt motive întemeiate să existe critici la adresa justiției și într-o democrație, oricât ar fi ea de funcțională, parțială, patronală sau hibridă, cum mai e calificata noastră, e necesar să existe aceste critici. Vă întreb însă dacă există vreun pericol pentru o democrație sau semidemocrație, atunci când toată lumea e împotriva justiției? Dacă pe termen lung poate să se întoarcă ca un bumerang împotriva societății asta? Să profite politicienii?
Vlad Adamescu: Absolut! Și am văzut asta și din scandalurile privind pensiile speciale ale magistraților, pozițiile unor magistrați foarte intransigente au se poate ca acest lucru să se întoarcă împotriva lor, pentru că toate instituțiile din România trebuie să se bucure de legitimitate. Ele nu operează în vid.
Sigur că nu ne votăm judecătorii și procurorii, dar ele nu pot să existe fără să ai un fel de acord din partea populației ca ele să fie acolo, ca ele să existe. Și pericolul este ca un dictator care s-ar putea să vină, nu știu, la alte alegeri sau un partid cu tendințe dictatoriale să acapareze toată justiția și nimeni să nu iasă în stradă, nimeni să nu fie alături de ideea unei justiții independente.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
