Un an de război Rusia - Ucraina. De ce Putin a adus iar în discuție armele nucleare

Ziua 365 de război în Ucraina. La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, fostul ministru Cristian Diaconescu explică cum s-a schimbat arhitectura de securitate a Europei după ce Vladimir Putin și-a declanșat invazia, dar și cum s-a schimbat rolul României în această arhitectură.

• Sondaj Avangarde, la comanda PSD: Cristian Popescu Piedone pe locul 3, la distanţă de Nicușor Dan și Gabriela Firea

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: În primul rând, o prioritate specială în acest moment este o resetare, într-adevăr, a arhitecturii de securitate. Ce și-a dorit Moscova: o regândire a întregii arhitecturi la nivelul spațiului Euro Atlantic, însemnând retragerea benevolă până la urmă de către Alianța Nord-Atlantică a garanțiilor de securitate pe aliniamentul din 1997. Deci să rămânem, România, statele internaționale intrate în NATO după 1990, fără argumentele de securitate pe care le oferă alianța. 

Marius Pancu: Care e miza pentru care Putin a ridicat din nou retorica nucleară?

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: După un an de război, trebuie explicat de ce, atât în federația rusă, cât și în Ucraina, sunt atât de multe victime și care este rațiunea acestui război. Pe de o parte, se consideră că acest război este unul de apărare, și dacă este unul de apărare, Federația Rusă, conform strategiei sale naționale, ar urma să folosească orice fel de armament pentru scopuri defensive, inclusiv armamentul nuclear. 

Există trei Rusii. Una în Moscova, Sankt Petersburg, cu o populație ”europeană”, care are acces la mediile sociale, care are acces la informație și care este extrem de rezervată în ceea ce privește această intervenție. Rusia profundă, de unde Moscova mobilizează cea mai mare parte a resurselor militare umane pentru intervenția în Ucraina, și cele trei sultanate, două dintre ele fiind rezervate în ceea ce privește mobilizarea și motivațiile Moscovei din acest punct de vedere.