Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Video Analist, despre acordul pe reforma administraţiei: Una dintre cele mai productive ședințe ale coaliției

Consens în coaliţie pe majorarea salariului minim, aşa cum a vrut PSD, dar cu un compromis făcut şi de social-democraţi liberalilor. Să le luăm pe rând. Salariul minim pe economie nu va fi majorat de la 1 ianuarie, dar se va mări de la 1 iulie. În mână, creşterea e insignifiantă, undeva la 100 de lei. Liberalii au obţinut, însă, o reducere a impozitului pe cifra de afaceri, pe care micii întreprinzători, care fac mai curând parte din electoratul PNL, îl reclamaseră drept nociv şi sufocant. De la începutul anului, impozitul pe cifra de afaceri scade la 0,5 la sută pentru ca din 2027 să fie eliminat complet. Nici salariile bugetarilor din administraţia centrală nu vor fi tăiate cu 10 la sută. Dar vor exista reduceri de cheltuieli tot de 10 procente. Partidele politice, senatorii şi deputaţii vor avea subvenţiile şi sumele forfetare reduse tot cu aceeaşi sumă, dar aleşii nu sunt prea afectaţi pentru că şi le majoraseră consistent, cu vreo 1.500 de euro, în primăvara lui 2023.

de Marius Pancu

la 18.12.2025 , 13:55

Premierul Ilie Bolojan a atras atenţia şi că românii cam fug de muncă şi că la 30-40 de kilometri de marile oraşe nu ai cu cine lucra, iar cetăţenii preferă ajutorul de şomaj. Una peste alta, faptul că partidele din Coaliţie au ajuns la un consens nu înseamnă că s-a instalat pacea. 

După ce PSD şi AUR au votat cot la cot pentru demiterea ministrei Mediului, Sorin Grindeanu a revenit cu încă o ameninţare. Spune că social-democraţii ar putea vota zilnic o moţiune împotriva Dianei Buzoianu, iar asta l-a determinat pe premierul Ilie Bolojan să vină cu o previziune. 

Şeful Guvernului are dubii asupra viitorului actualei Coaliţii şi estimează că este doar o problemă de timp până când aceasta nu va mai funcţiona. Ilie Bolojan a atras atenţia că avem nevoie de stabilitate politică, iar asta nu se poate realiza atât timp cât un partid aflat la putere îşi dă mâna cu unul din opoziţie pentru demiterea unui ministru, ceea ce reprezintă o încălcare a protocolului. 

Articolul continuă după reclamă

Oricum, partidele din Coaliţie se ceartă între ele, iar dacă se "porcăiesc" nu pot forma echipe puternice. Premierul admite, însă, că el însuşi va avea o mare problemă de legitimitate dacă pică din nou legea de reducere a pensiilor magistraţilor la CCR.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Costin Ciobanu, analist politic. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Avem în sfârșit fum alb pe ceva în coaliție. Asta e o știre, deși știrile ar trebui să existe atunci când e disesiune în coaliție, nu când fac ceea ce s-au angajat să facă, adică să lucreze împreună. Ce prevestește asta pentru anul care vine, dacă e să operăm așa în versuri de Plugușor? 

- E foarte interesant pentru că, după ce s-a întâmplat luni în Senat, după ce a trecut acea moțiune simplă, ne-am fi așteptat ca această ședință de coaliție să fie una extrem de politică, cu acuze între parteneri, pentru că ni s-a spus foarte clar că acest protocol de guvernare a fost încălcat prin votul senatorilor social-democrați. Ori, într-adevăr, vedem că, după luni de discuții, cred că este una dintre cele mai productive ședințe ale coaliției de guvernare.

Doar dacă este să ne referim la reforma administrației publice locale, ea era anunțată de la începutul lunii septembrie, deci suntem la peste trei luni și jumătate de când această reformă ar fi trebuit să fie adoptată. Și vedem măsuri consistente, care, până la urmă, o să fie importante și pentru bugetul de anul viitor. Cred că e o decizie bună, probabil e și un semn de maturitate și cred că acest lucru cadrează foarte bine cu un alt vot de luni din Parlament, acea moțiune de cenzură care nu a trecut. Și, practic, cred că, prin aceste măsuri care s-au luat, s-a închis această pagină a acuzelor, cel puțin pentru un moment. Pare că ceea ce s-a întâmplat în Senat, acel vot, e mai degrabă o stabilire sau o pasare a responsabilității în raport cu ceea ce s-a întâmplat în județul Prahova, decât să fie un eveniment care să aibă impact asupra stabilității coaliției. 

- Dar, că tot ați pomenit reforma administrației, într-adevăr, ne-am tot uitat la discuții, la contre. Nu s-a schimbat mare lucru din ce cerea fiecare parte pe tema asta. Aveți o explicație în momentul ăsta politică? De ce temporizarea? Care a fost scopul ei politic?

- Cred că un pas important a ținut și de alegerile pe care le-am avut la începutul lunii decembrie. Ne aducem aminte că nici măcar aceste ședințe de coaliție nu s-au mai ținut, pentru că a fost o bătălie totuși foarte dură între cele trei partide, în urma acordului pe care l-au avut de a avea candidați separați. Și cred că, într-o oarecare măsură, aceste alegeri au fost extrem de importante. Ne aducem aminte, chiar soarta domnului Bolojan a fost legată, cel puțin în discursul public, de rezultatul de la București, care a interesat foarte multă lumea.

Acum, cu acest episod rămas în urmă, practic ciclul electoral s-a încheiat cu totul. Un ciclu electoral de un an și jumătate. Acum cred că se pot concentra pe ceea ce trebuie să livreze. Pentru că ni s-a spus foarte mult că este o coaliție a stabilității, că este nevoie de stabilitate, dar, în același timp, și de reforme. Ați văzut cât de rapid s-au luat acele măsuri de austeritate la începutul verii. Pentru acele măsuri de reformă, se pare că am așteptat foarte, foarte mult timp. De altfel, e și o guvernare extrem de încercată. Dacă este să ne uităm la moțiunile de cenzură, cred că am avut șase luni de guvernare pentru domnul Bolojan și șase moțiuni de cenzură care s-au depus în urma angajării răspunderii Guvernului. Deci această guvernare chiar a fost testată profund în ultimele luni și probabil va fi testată și în lunile următoare. 

- Imediat vreau să mă întorc la stabilitate, pentru că ați accentuat acest cuvânt, dar pomeneaţi de alegerile de la Primăria Capitalei și nu pot să nu mă întreb dacă PSD a depășit șocul pe care l-a avut la Primăria Capitalei de a fi pe trei, nici măcar pe doi, de a fi învins de candidatul, de candidata AUR. Și dacă nu a depășit, care sunt instrumentele prin care public continuă să încerce să lase în urmă acest episod? 

- Încearcă să se replieze. Ne aducem aminte că săptămâna trecută, chiar înainte de a începe această criză din zona de justiție, Partidul Social Democrat a lansat o anumită consultare în ceea ce privește rămânerea la guvernare. Și probabil această consultare se va menține pentru lunile următoare. A presat foarte mult în legătură cu salariul minim. Probabil s-a gândit că aceasta este o temă extrem de favorabilă pentru electoratul social-democrat și este un subiect pe care Partidul Social Democrat l-a propus foarte tare în ultima perioadă.

Cred că PSD strategic rămâne cu aceleași probleme. Dacă este să se mențină la guvernare sau să iasă de la guvernare, cum are o a doua dilemă, cum să se poziționeze față de USR. Pentru că aceasta pare să fie relația extrem de contondentă de la guvernare. Să fie dat USR afară de la guvernare, să susțină Partidul Social Democrat, cel puțin pentru moment, vedem că lucrurile nu au fost duse mai departe. Pentru că după votul de luni te-ai fi așteptat la două, trei reacții. Partidul Social Democrat să spună că rămâne la guvernare doar dacă doamna Buzoianu este dată afară. USR ar fi putut să contraatace cu încălcarea protocolului de guvernare și să spună că trebuie să existe consecințe politice pentru Partidul Social Democrat.

Și atunci domnul Bolojan ar fi fost pus într-o poziție extrem de complicată. Ori vedem că acest episod pare oarecum lăsat în urmă. Și cred că pentru Partidul Social Democrat, dincolo de relația pe care o are cu domnul Bolojan, cred că foarte importantă este relația cu președintele Nicușor Dan, cel care până la urmă a dus USR la guvernare. Deci avem o stabilitate precară și să vedem dacă este și o stabilitate care va livra rezultate. Partidul Social Democrat nu cred că și-a rezolvat problemele strategice, dar cel puțin încearcă să ofere satisfacție pentru o parte a electoratului său, să prezinte o anumită victorie, pentru că, spuneați și dumneavoastră, în acest an 2025, Partidul Social Democrat nu a reușit să-și ducă candidatul pe care l-a susținut în turul al doilea, nu a reușit să învingă în București, deși avea un candidat totuși cu șanse. Pare un fel de vioară a doua a guvernării, nu s-a decis dacă este la putere sau la guvernare și cel puțin termină anul cu această victorie pe care o livrează electoratului social-democrat. Această creștere a salariului minim, de altfel o politică importantă pentru Partidul Social Democrat, cred că în ultimii 10 ani. 

- Am nevoie de mai multe explicații în ceea ce spuneați dumneavoastră despre relația PSD cu președintele Nicușor Dan. 

- E probabil surpriza ultimelor luni, pentru că noi suntem obișnuiți ca, în general, Partidul Social Democrat, atunci când nu are președintele, și nu-l are de peste două decenii, de obicei să aibă o relație contondentă. A fost doar o relație, probabil, de conjunctură mai apropiată în timpul mandatului lui Klaus Iohannis, ultimii ani de mandat. Ori noi am văzut mai degrabă în acest cuplu sau în triunghi Nicușor Dan-Ilie Bolojean-Sorin Grindeanu, că mai degrabă președintele a fost critic față de premierul Bolojan, cel puțin în raport cu ceea ce s-a întâmplat cu TVA.

Acum câteva zile, președintele a reluat critica privind creșterea TVA. Și președintele a avut niște cuvinte la care de obicei nu ne așteptam în legătură cu colaborarea sau faptul că se consultă cu domnul Grindeanu. Și probabil Partidul Social Democrat își dă seama că dacă o să aibă o atitudine foarte tranșantă față de USR, atunci acest lucru s-ar putea să aibă consecință și în ceea ce privește relația cu președintele.

Cred că Partidul Social Democrat nu este încă pregătit, având în vedere și slăbiciunile despre care am discutat, să aibă un război pe două fronturi, să încerce, într-o măsură sau alta, să-l submineze pe premierul Bolojan, pentru că acest lucru se întâmplă, trebuie să fim onești, sau să fie într-o confruntare deschisă cu președintele Nicușor Dan. Și cred că Partidul Social Democrat, având în vedere și situația în care se află, alege să ducă o principală bătălie și aceasta ține de guvernare, mai degrabă, decât să-și ostilizeze Cotroceniul. 

- Partidul Social Democrat care spunea, săptămâna trecută, că din ianuarie mai vedem dacă rămâne sau nu la guvernare. Cum pomeneaţi și dumneavoastră de episodul conflictului cu USR, pe care acum pare că îl îngropă. Își permite însă să iasă de la guvernare? Sau care sunt probabilitățile de a vedea inclusiv acea struțo-cămilă, nu știu dacă e chiar struțo-cămilă, acea ipoteză despre care până acum spuneam că e cam imposibilă, alianța dintre AUR și PSD? 

- Alianța dintre AUR și PSD... nu cred că e foarte greu să te gândești la sfârșitul acestei guvernări. E clar că sunt anumite tensiuni, însă formalizarea unei relații între PSD și AUR nu este un lucru ușor. Unul, având în vedere declarația lui Sorin Grindeanu, ale afilierilor internaţionale ale Partidului Social Democrat, dar mai este și un fapt foarte simplu. Dacă această guvernare se prăbușește, dacă domnul Bolojan nu va mai fi premier, următorul premier ar trebui să fie desemnat de către domnul Nicuşor Dan. Deci orice alianță și orice venire la guvernare a AUR, a acestui cuplu AUR-PSD, ar trebui până la urmă să aibă parte și de validarea domnului Nicuşor Dan, dacă nu se ajunge eventual la o suspendare sau un astfel de calcul extrem de complicat.

Și cred că mai degrabă Partidul Social Democrat folosește potențialul său de șantaj decât să se apropie față de AUR. Și AUR joacă, vedeți, au avut o moțiune simplă pe tema mediului, tocmai pentru că au văzut declarațiile din zona PSD. Săptămâna viitoare o să fie alte moțiuni simple, una pe Justiție și cred că una care îl privește pe fostul ministru al Justiției, domnul Predoiu, tocmai pentru că AUR încearcă să joace acest rol de opoziție. 

- Doar că spre deosebire de cei care îi cer demisia pentru că a guvernat, a girat legile justiției din 2022, moțiunea la adresa lui Cătălin Predoiu e pe activitatea de la MAI. Acum, că tot punctați, mă întreb de ce a schimbat tabăra AUR, pentru că până acum erau cumva împotriva scandărilor, inclusiv din societatea civilă, față de Justiție. 

- Cred că AUR joacă politic. Nu se uită mai degrabă la substanța criticii, cât mai degrabă se gândește să ofere o oportunitate politică pentru USR să vină să se manifeste împotriva unor miniștri pe care i-a contestat sau să răzbune votul din această săptămână împotriva ministrului Mediului. AUR pur și simplu face ceea ce probabil face orice partid de opoziție într-o coaliție care nu e o coaliție extrem de stabilă, cum discutam mai devreme. Încearcă să creeze probleme, disensiuni, să folosească practic contextul politic pentru a duce la sfârșitul acestei coaliții, deși am văzut astăzi o poziționare din partea AUR că nu vor anumite alianțe cu partidele de la guvernare, ci pur și simplu vor sfârșitul acestei guvernări.

- Stabilitate, și ne întoarcem la stabilitate, că tot promiteam. Înainte de scrutinul prezidențial anulat, cel câștigat în primul tur de Călin Georgescu, oamenii spuneau că stabilitatea Ciucă-Ciolacu e de fapt o formă mascată de semi-autoritarism și de asta au votat împotriva ei. Și atunci vă întreb, stabilitatea conduce mai degrabă la rebeliune sau certurile pe care le vedem acum în coaliție, opoziția asta din interiorul coaliției poate să funcționeze și ca un debușeu pentru oamenii care, după cum spunea și Sorin Grindeanu, găsind o justificare la eșecul de la Primăria Capitalei, au nevoie să joace un pic și politic, au nevoie de un pic de scandal, de pâine și circ?

- Cred că aceasta a doua variantă despre care vorbiți și pe care s-ar putea ca unii politicieni să o întrețină e mai degrabă wishful thinking. Haideți să ne uităm în sondajele de opinie. AUR, spunea și președintele onest săptămâna trecută, AUR este la 40%. Dacă este să ne uităm și la alte forțe suveraniste, acest bazin a crescut la 40-45%. AUR a fost la 9% în 2020. Acest spectru suveranist cred că a avut în jur de o treime din Parlament în decembrie 2024. Cred că e foarte periculos acest joc în care ne închipuim că putem veni cu politicienii sau cel puțin politicienii, că nu suntem noi cei care fac aceste scenarii, politicienii mainstream își închipuie că pot să țină lucrurile sub control, că pot să joace în diferite direcții, că pot construi coaliții de geometrie variabilă. Cred că lucrul esențial este concentrarea pe rezultatele guvernării.

Pe mine m-a surprins o declarație a președintelui care spunea că partidele de la guvernare n-ar trebui să se atace între ele și ar trebui să atace opoziția sau să vorbească despre opoziție. Nu, partidele de la putere trebuie să se concentreze pe livrarea de rezultate. Noi ne putem gândi la tot felul de strategii politice, interpreta ceea ce fac, dar partidele au sarcina să facă ceea ce au făcut astăzi, să vină cu rezultate și să aducă dincolo de stabilitate și aceste reforme. Pentru că aceasta a fost percepția, că a fost o anumită stabilitate care nu a adus progrese economice dincolo de ceea ce s-a comunicat și a fost și un anumit impact asupra caracterului democratic.

O caracteristică importantă a democrației este să existe anumite politici alternative, să existe oferte din partea partidelor. Acest lucru a părut să dispară. Însă nemulțumirea din societate să știți că este încă acolo, se vede, inflație de 10%, scăderea puterii de cumpărare, sunt lucruri care la un moment dat pot să explodeze și vedem prin crize. În câteva zile partea de justiție a adus la niște proteste considerabile. Vedem ce s-a întâmplat și în Bulgaria. Deci stabilitatea nu este suficientă, trebuie să vedem și acele reforme pe care le-a promis și premierul, care spunea la un moment dat că o să luăm niște măsuri, apoi o să venim cu reforme și într-un an și jumătate lucrurile vor arăta mai bine. S-ar putea să nu existe suficientă răbdare din partea populației pentru acest an și jumătate, așa că va fi o guvernare sub asediu, probabil, anul viitor. 

- Faptul că premierul își trage din nou un glonț în picior, spunând că legitimitatea sa va fi șubrezită, nu știu cum s-a exprimat, pusă sub semnul întrebării dacă pică din nou la CCR legea pentru pensiile magistraților. Care este scopul unor astfel de declarații? A mai făcut astfel de declaraţii și în trecut și a picat legea. 

- Cred că mai degrabă premierul joacă politic. Mie mi se pare că o astfel de declarație doar în plan secund pune presiune asupra domniei sale, mai degrabă pune presiune asupra membrilor Curții Constituționale. Pentru că justiția și judecătorii constituționali trăiesc în această societate și au văzut care este abordarea față de justiție din societate. Cred că încearcă să ridice mizele și probabil se simte oarecum încărcat de ceea ce s-a întâmplat la votul pentru București. Probabil că nu se simte atât de vulnerabil dacă ridică atât de tare mizele în acest moment și s-ar putea să creadă că poate să depășească chiar și o decizie nefavorabilă a Curții Constituționale, având în vedere ce s-a întâmplat în această lună.

Marius Pancu Like

Cred că jurnaliștii se nasc cu un organ intern în plus care le strânge mai abitir stomacul și-i duce la asfixiere dacă nu arată o discrepanță între realitate și discurs sau nu devoalează un neadevăr, o manipulare, o ipocrizie atunci

Înapoi la Homepage
Comentarii


Întrebarea zilei
Ce contează mai mult când alegeţi jucăriile pentru copii?
Observator » Interviurile lui Marius Pancu » Analist, despre acordul pe reforma administraţiei: Una dintre cele mai productive ședințe ale coaliției