Moment crucial în UE: Va folosi sau nu banii rușilor pentru Ucraina? Țările amenințate individual de Putin
UE lucrează la un compromis de ultim moment, cu șanse mici de reușită, pentru a salva un acord privind folosirea activelor rusești înghețate ca garanție pentru un împrumut de zeci de miliarde de euro destinat Ucrainei, relatează Politico. Miercuri seară, liderii europeni erau împărțiți în două tabere, cel puțin la nivel public, între nordul și sudul Europei, care nu reușesc să ajungă la un acord. În timp ce Financial Times dezvăluie că președintele rus Vladimir Putin a transmis țărilor europene amenințări individuale privind confiscarea companiilor occidentale care mai activează în Rusia. Cele mai vulnerabile țări ar fi Austria, Germania și Italia. Vizate de represalii sunt și Belgia, și Luxemburg.
Liderii UE se reunesc azi la Bruxelles pentru o decizie privind activele rusești înghețate, un summit considerat crucial pentru ajutarea Ucrainei. Miercuri seară, liderii europeni erau împărțiți în tabere opuse, fără a se întrevedea șanse mari pentru un acord privind finanțarea Kievului. Politico scrie că au reapărut tensiunile amare dintre nordul și sudul Europei legate de datoria comună, care au torpilat unitatea UE în timpul crizei zonei euro.
Ce sunt Planul A şi Planul B
Concret, s-au format două tabere pe tema acordării unui împrumut Ucrainei, garantat cu rezervele înghețate ale băncii centrale ruse, păstrate în mare parte de Euroclear în Belgia. Germania, împreună cu țările nordice și est-europene, susțin că nu există alternativă la acest plan. În timp ce Belgia și Italia susțin Planul B, adică vor ajutarea financiară a Ucrainei cu o datorie comună a UE, garantată din bugetul comunitar. Alte țări care se opun folosirii activelor rusești sunt Bulgaria, Malta, Ungaria și Slovacia.
Premierul italian Giorgia Meloni a spus că vrea răspunsuri privind eventualele "riscuri" rezultate din utilizarea activelor rusești, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a susținut ferm planul folosirii acestora "pentru a pune capăt acestui război cât mai repede posibil". Va fi nevoie de ore întregi de negocieri pentru a ajunge la un acord, a evaluat Politico.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit cu prudență, într-un discurs la Parlamentul European din Strasbourg, despre ideea unei datorii comune: "Am propus două opțiuni pentru acest Consiliu European: una bazată pe active și una bazată pe împrumuturi comune. Trebuie să decidem ce cale urmăm".
Excluderea Ungariei și Slovaciei de la datoria comună
Un scenariu ar fi excluderea Ungariei și Slovaciei, care se opun ajutării economice a Ucrainei, din schema datoriei comune, au declarat patru diplomați europeni. Acordul ar putea fi semnat de toate cele 27 de state, dar doar 25 ar participa la finanțare. Fără acest ajutor financiar, Ucraina riscă să intre în colaps economic din aprilie 2026.
Premierul ungar Viktor Orban a prezis deja că subiectul activelor rusești nu va fi discutat la Bruxelles și că negocierile s-au mutat spre împrumuturi comune. Însă mai mulți diplomați au contrazis această variantă, afirmând că activele rusești "rămân singura opțiune pe masă".
Situaţia, comparabilă cu criza financiară şi salvarea Greciei
În ciuda presiunilor politice tot mai mari asupra UE pentru a demonstra că este unită, diplomații din ambele tabere erau sceptici miercuri că se va ajunge la un compromis. Scenariul unei datorii comune a UE a fost, de ani de zile, un tabu pentru statele din nord, reticente să garanteze împrumuturi pentru țările sudice mai îndatorate. "Discuțiile despre activele înghețate sunt comparabile cu cele de la criza financiară din 2012-2013 și salvarea Greciei din 2015", a declarat un diplomat european de rang înalt.
Țările nordice (Germania, Suedia, Olanda) spun că nu se opun ideii unei datorii comune (euroobligațiuni) din motive legate de riscurile altor state îndatorate (cum ar fi Italia sau Grecia). Ele susțin că preferă folosirea activelor rusești, deoarece ar aduce mai mulți bani Ucrainei pe termen lung. "Nu este o chestiune de țări frugale versus cheltuitoare. Este despre a fi pro-Ucraina sau nu", a spus un alt diplomat, adăugând că țările nordice și est-europene s-au aflat în prima linie a sprijinului financiar pentru Ucraina în ultimii patru ani.
Belgia se opune şi a atras aliaţi
Chiar și după săptămâni de negocieri intense, Belgia rămâne ferm împotriva folosirii banilor rușilor înghețați de Euroclear la Bruxelles, ba chiar a atras aliați. "Comisia a creat un monstru, iar acum a fost înghițită de el", a spus un alt diplomat european, referindu-se la planul legat de active. Germania și aliații săi avertizează că nu există alternativă la Planul A. "Dacă vrem să facem ceva împreună, împrumutul pentru reparații este singura cale", a declarat un alt diplomat.
Ideea din spatele împrumutului garantat cu activele înghețate este că Ucraina nu va trebui să-l ramburseze decât dacă Moscova plătește despăgubiri de miliarde necesare pentru reconstrucția orașelor sale distruse, un scenariu puțin probabil, explică Politico.Premierul belgian Bart De Wever va cere joi, cel mai probabil, Comisiei să exploreze ideea unei datorii comune, sperând că și alți lideri îi vor susține solicitarea.
Susținătorii acestei soluții spun că este "mai ieftină și mai clară", potrivit unui alt diplomat. Alții, însă, subliniază că va necesita și aprobarea premierului pro-rus Viktor Orban, care a amenințat în mod repetat că va bloca orice ajutor suplimentar pentru Ucraina.
Comisia va trebui, astfel, să găsească o soluție care să mențină Ucraina pe linia de plutire, dar să îi permită și lui Orban "să salveze aparențele". În schimbul sprijinului său, Comisia ar putea scuti contribuabilii maghiari și slovaci de la plata pentru apărarea Ucrainei.
"Comisia promovează acum împrumuturile comune, dar nu vom lăsa familiile noastre să plătească pentru războiul Ucrainei. Activele rusești nu vor fi pe ordinea de zi la Consiliul European de mâine", a scris Orbán miercuri pe platforma X.
Italia, Belgia și Austria se tem de ameninţarea lui Putin
Amenințările Moscovei că va riposta împotriva companiilor occidentale, în urma deciziei UE de a îngheța pe termen nedeterminat active rusești în valoare de 210 miliarde de euro, au intensificat îngrijorările în unele capitale europene, explică și Financial Times.
Rusia a promis un "răspuns extrem de dur" în cazul în care activele sale suverane vor fi folosite pentru a finanța Ucraina, amenințare care a alarmat țări precum Belgia, Italia și Austria. Deși Moscova nu a detaliat ce măsuri va lua, oficialii ruși iau în calcul confiscarea activelor occidentale rămase în Rusia, potrivit unor surse apropiate planurilor. Președintele Vladimir Putin a catalogat planurile europene drept "furt de proprietate".
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa personal la summitul de la joi şi vineri pentru a-i convinge pe belgieni, iar oficialii UE au precizat că summitul va continua până la luarea unei decizii. "Este o chestiune existențială pentru Ucraina", a declarat un diplomat european de rang înalt implicat în negocieri.
Banca Centrală a Rusiei a intentat deja o acțiune legală de 18 trilioane de ruble (229 miliarde de dolari) la un tribunal din Moscova împotriva Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles, care deține 185 miliarde de euro din activele suverane rusești înghețate. Prima audiere este programată pentru mijlocul lunii ianuarie. Kremlinul a pregătit și un set de măsuri de reglementare care să permită şi alte confiscări.
Companiile occidentale, active de peste 127 miliarde de dolari în Rusia
Companiile occidentale dețineau active de cel puțin 127 miliarde de dolari în Rusia în 2024, potrivit Institutului Școlii de Economie din Kiev. Kremlinul a confiscat sau înghețat deja activele a cel puțin 32 de companii occidentale, generând pierderi de cel puțin 57 miliarde de dolari, conform aceleiași surse. "Activele, investițiile și dividendele companiilor care rămân în Rusia sunt practic sub controlul Moscovei", a explicat directoarea Institutului KSE, Nataliia Shapoval.
Rusia ar putea confisca filialele locale ale companiilor occidentale conform unui decret semnat de Putin în septembrie, care prevede o procedură accelerată de naționalizare. Kremlinul a explicat decizia ca un mod de a reacționa rapid la "acte ostile".
Oficialii belgieni se tem că Euroclear va fi prima țintă a unor eventuale represalii din partea Rusiei, având în vedere că aproximativ 17 miliarde de euro din activele clienților săi sunt în continuare blocate în Rusia și în pericol, potrivit unor surse citate de FT. "Folosirea activelor înghețate la Euroclear ar putea avea consecințe potențial dăunătoare pentru această țară și pentru Europa în ansamblu", a declarat De Wever în fața parlamentului belgian la începutul acestei luni.
Austria, Italia și Germania sunt cele mai vulnerabile
Deși peste 1.900 de companii străine s-au retras sau și-au redus activitatea în Rusia de la începutul invaziei din 2022, alte 2.315 rămân active în țară, potrivit Institutului KSE. Printre acestea se numără filialele din Rusia ale unor bănci precum Raiffeisen (Austria) și UniCredit (Italia), care au obținut profituri considerabile în timpul războiului, dar pe care nu le pot repatria din cauza unei interdicții legate de distribuirea dividendelor. Companiile străine au obținut anul trecut un profit de 19,5 miliarde de dolari în Rusia, conform datelor KSE.
Potrivit FT, statele cu cele mai mari active ale companiilor occidentale în Rusia sunt Statele Unite (33 miliarde de $), Austria (23 miliarde de $), Germania (17 miliarde de $), Italia (15 miliarde de $), Franța (11 miliarde de $), Elveția (9 miliarde de $), urmate de Ungaria (6 miliarde de $), Marea Britanie și Olanda (câte 3 miliarde de $), Polonia (1 miliarde de $).
Andrea Orcel, directorul general al UniCredit, a declarat luna trecută în fața Senatului italian că banca nu are planuri de a părăsi Rusia, deși are circa 3,5 miliarde de euro blocate acolo. "Dacă mă naționalizează, este o încălcare a legii, și eu rămân cu o creanță asupra Federației Ruse pe termen nelimitat", a spus Orcel.
"Cum poți crede că furtul efectiv al banilor altei țări nu va duce la un dezastru și mai mare? Prima consecință este că Rusia se va simți liberă să confiște toate activele străine", a declarat pentru FT senatorul italian Claudio Borghi, din partidul de dreapta pro-rus Liga.
Austria, îngrijorată că Moscova ar putea confisca Raiffeisen
Austria este, de asemenea, îngrijorată că Moscova ar putea confisca Raiffeisen, cea mai mare bancă a țării, care a raportat venituri de 2,9 miliarde de dolari în Rusia anul trecut. "Este un teritoriu juridic necunoscut și, sincer, există o neînțelegere tot mai mare privind refuzul Comisiei de a discuta mai mult cu statele membre și de a le oferi cel puțin impresia că preocupările lor sunt luate în serios", a declarat un oficial austriac.
Confiscările ar putea afecta investitori occidentali care dețineau acţiuni în Rusia înainte de invazie, precum și companii care au participații în entități ruse sau operațiuni în țară.
După ce Occidentul a înghețat circa 300 de miliarde de dolari în active suverane ale Rusiei la începutul războiului, Moscova a răspuns prin interzicerea vânzării investițiilor din Rusia (acțiuni, obligațiuni) și retragerea banilor. Dividendele și dobânzile (profiturile obținute din acțiuni și obligațiuni) sunt puse în "conturi de tip C", pe care Rusia le controlează.
Unul dintre aşii lui Putin
Rusia a permis unora dintre investitorii occidentali să retragă o parte din fonduri. Însă conturile de tip C cel mai probabil au crescut semnificativ în valoare din martie 2023, când autoritățile ruse au anunțat că au blocat astfel de active occidentale în valoare de 6,3 miliarde de dolari, potrivit Alexandrei Prokopenko, fost oficial al Băncii Centrale Ruse.
Sberbank a plătit anul trecut 25% din dividendele pe care le datora acționarilor săi în conturi de tip C, adică blocându-le în Rusia, fără posibilitatea de a le transfera în străinătate. Gigantul petrolier britanic BP deține 19,75% din Rosneft și ar fi trebuit să primească 340 miliarde de ruble în dividende, iar JPMorgan, bancă americană, are 243 miliarde de ruble în active rusești - blocate, în mare parte, tot în conturi de tip C. Deși companiile occidentale și-au "șters" aceste investiții din registre (le-au considerat pierderi), banii continuă să se adune în aceste conturi blocate.
"Acesta este unul dintre așii Moscovei. Dacă Europa confiscă rezervele Rusiei, Rusia poate transfera fondurile din conturile de tip C direct în bugetul de stat. Este o sursă directă de venit, utilă în contextul unui deficit bugetar și al unor cheltuieli uriașe pentru apărare", a spus Prokopenko. O astfel de mișcare ar transmite și mesajul că Rusia este "gata să răspundă cu aceeași monedă. Spre deosebire de Europa, Kremlinul poate face asta rapid, fără să se încurce în procese de durată", a spus ea.
Firmă de avocatură: Riscul ca statele UE să fie trase la răspundere în instanțe "este semnificativ exagerat"
Kremlinul a amenințat, de asemenea, cu acțiuni legale împotriva guvernelor, companiilor și investitorilor occidentali în instanțele internaționale. Peste 20 de oligarhi și companii ruse au contestat deja înghețarea și confiscarea activelor în tribunale internaționale, în baza tratatelor internaționale care protejează investițiile. Pretențiile oligarhilor și companiilor ruse se ridică la cel puțin 62 de miliarde de dolari, conform unei analize realizate de Friends of the Earth, un ONG de mediu care monitorizează impactul litigiilor internaționale.
"Scopul nu este să câștige, ci să creeze riscuri, să mărească costurile, să prelungească procedurile și să demoralizeze părțile implicate în schema de finanțare a Ucrainei. Cu cât procesele durează mai mult, cu atât UE nu poate folosi pe deplin activele rusești", a spus Prokopenko.
Și Luxemburg se teme de potențiale repercusiuni. Oligarhul Mihail Fridman cere deja 16 miliarde de dolari daune pentru înghețarea activelor sale. Avocații angajați de Comisia Europeană au exprimat dubii că Rusia ar putea contesta cu succes utilizarea activelor sale suverane în baza tratatelor bilaterale de investiții.
Curţile de arbitraj pentru investiții "nu au jurisdicție să judece o dispută privind presupusa expropriere a activelor suverane ale Rusiei", a explicat pentru FT firma de avocatură Covington. Firma a precizat că riscul ca statele UE să fie trase la răspundere în alte instanțe internaționale "este semnificativ exagerat". Comisia a făcut, de asemenea, "extrem de neatractivă cooperarea țărilor terțe cu Rusia în ceea ce privește exproprierea activelor europene", a declarat un înalt oficial al Comisiei.
Germania, principala forță care susține utilizarea activelor rusești, "a transmis în repetate rânduri că principiul de bază al întregii operațiuni este ca toți să suporte același risc", a declarat un alt diplomat UE. Berlinul consideră că folosirea activelor rusești este singura soluție de a continua sprijinul financiar pentru Ucraina fără a acumula mai multă datorie. "Dacă acest plan eșuează, va transmite un semnal dezastruos pentru Ucraina. Europa va eșua și ca actor geopolitic", a adăugat el.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰