Emilia Şercan "i-a certat" pe deputaţii din Comisia pentru drepturile omului: "Aţi eşuat în reformarea instituţiilor statului"

Jurnalista Emilia Şercan s-a aflat, marţi, pentru a doua oară în faţa deputaţilor, de această dată la Comisia pentru drepturile omului, după ce pe 6 aprilie a fost audiată de Comisia de cultură pe tema încălcării libertăţii de expresie, a drepturilor la viaţa privată şi altor drepturi.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Inspectorul general al Poliţie Române, Benone-Marian Matei, şi generalul Marian Paul Hăpău, director al Direcţiei generale de informaţii a apărării (DGIA - serviciul secret al Armatei române), nu s-au prezentat la audierile de marţi din Comisia pentru drepturile omului a Camerei Deputaţilor, unde a fost invitată şi a participat şi jurnalista Emilia Şercan. 

Comisia a decis, în unanimitate, la propunerea deputatului Ludovic Orban, să le solicite oficial miniştrilor Apărării şi de Interne să dispună participarea celor doi oficiali la o şedinţă viitoare. La finalul şedinţei, deputata neafiliată Violeta Alexandru a precizat că cei doi vor fi invitaţi din nou la Comisie, săptămâna viitoare, cât şi Emilia Şercan, iar în cazul în care aceştia absentează din nou, va solicita înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă cu privire la cazul Şercan.

Deputaţii tuturor grupurilor parlamentare s-au arătat solidari cu jurnalista, apreciind că lucrurile semnalate de aceasta nu trebuie să se întâmple cu niciun alt jurnalist sau cetăţean şi şi-au exprimat disponibilitatea ca prin interpelări sau intervenţii să solicite puncte de vedere instituţiilor abilitate.

"Este înspăimântător într-un stat democratic, civilizat. Adică, te duci la Poliţie să spui ceva şi ce spui acolo apare în spaţiul public. (...) Informaţiile dumneavoastră din spaţiile pe care le-aţi avut depozitate au apărut în diverse alte surse, ceea ce este înfiorător pentru un om care îşi imaginează că trăieşte într-o ţară civilizată. Cum s-a ajuns la acest lucru, care este motivul pentru care s-a ajuns la acest lucru? Aşa cum rezultă, totul a plecat de la investigaţia dumneavoastră cu privire la lucrarea de doctorat a lui Nicolae Ciucă", a declarat Violeta Alexandru.

Emilia Şercan, critici la adresa clasei politice

Jurnalista Emilia Şercan a avut, cu acest prilej, un mesaj pentru întreaga clasă politică: "Doamnelor şi domnilor, aţi eşuat în reformarea instituţiilor statului, aţi eşuat în misiunea de a asigura un control civil asupra instituţiilor de forţă, în a garanta siguranţa cetăţenilor şi în a garanta libertatea presei. Aţi eşuat în misiunea de a asigura promovarea competenţei, profesionalismului şi valorilor în politică şi societate, dar aţi avut un foarte mare succes în promovarea obedienţei, incompetenţei şi servilismului, la fel cum aţi avut un mare succes atunci când aţi ajuns la putere să reprezentaţi interesele de partid, interesele de grup şi interesele personale".

Jurnalista a amintit apoi faptul că a dorit să reclame un furt la Poliţie, după care Poliţia "scurge informaţia care este probă în dosar în presă".

"Mi se pare absolut revoltător faptul că, atunci când m-am dus la Poliţie să reclam şi am înregistrat acea plângere pentru scurgere de informaţii, plângerea mea care a fost depusă în data de 18 februarie la Direcţia de control intern al Inspectoratului General al Poliţiei Române a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Sectorul 4 în data de 2 martie. Cum este posibil ca o plângere să fie înregistrată după 12 zile, deşi se ştie foarte bine că o plângere penală trebuie înregistrată imediat de către procuror, chiar dacă ea este depusă la organul de cercetare penală. Aş mai vrea ca Poliţia Română şi Parchetul să explice de ce în acest caz, în această plângere penală, s-a început urmărirea penală in rem pentru violarea vieţii private şi nu pentru scurgere de informaţii, deşi eu am depus plângere în primul rând pentru scurgere de informaţii. Ce are Poliţia Română de ascuns? (...) Nu voi lăsa povestea aceasta să fie muşamalizată", a explicat jurnalista, care a susţinut că i-au fost încălcate drepturile pe toată linia.

Violeta Alexandru a întrebat-o pe jurnalistă dacă simte că îi sunt încălcate drepturile fundamentale, iar Şercan a replicat, scurt: „Absolut. Pe linie. Încălcate pe linie”.

„Ceea ce cred eu voi încerca să dovedesc prin investigaţiile mele jurnalistice ulterioare. Important este ca instituţiile statului să îşi facă treaba, instituţiile statului să nu încerce să muşamalizeze povestea aceasta şi instituţiile statului să vină cu un rezultat cât se poate de repede şi să arate cine sunt vinovaţii. Aşa cum a făcut-o în urmă cu 3 ani, când am fost ameninţată cu moartea, a fost găsită şi persoana care mi-a trimis mesajul, dar şi cei care l-au pus pe respectivul ofiţer de poliţie să îmi trimită mesajul, aşa să facă şi acum. Să găsească cine a fost cel care a scurs informaţia, dar şi mai departe cine au fost cei care au autorizat scurgerea ei în presă cu scopul de a fi compromisă. A fost condamnat ofiţerul acela de poliţie. La fel şi cei care l-au pus să transmită mesajul au fost condamnaţi. Da, în acel caz instituţiile statului şi-au făcut datoria cu maximă rapiditate. În două luni de zile, inclusiv persoanele care au comandat transmiterea mesajelor de ameninţare a mea cu moartea au fost găsite. Acum în 40 şi ceva de zile eu nici măcar nu am fost chemată la audiere. A se face diferenţa între cele două cazuri”, a mai explicat Emilia Şercan, la audierile de marţi.

În opinia deputatului AUR Dan Tănasă "este evident să se doreşte intimidarea" Emiliei Şercan, iar "modul de acţiune este specific clanurilor mafiote".

"Iar atitudinea autorităţilor de a nu da ochii cu Parlamentul României este o sfidare la adresa Parlamentului. Aveţi tot sprijinul nostru, din poziţia pe care o ocupăm, vom lansa interpelări şi întrebări. (...) Este inacceptabil, pentru că vorbim de încălcarea dreptului la viaţa privată şi alte drepturi fundamentale. (...) Vorbim de o poziţie de premier al unei ţări membre UE, nu vorbim de un paznic de noapte la o întreprindere", a spus Tănasă.

Deputatul PSD Romulus Damian a susţinut că "audierea s-a transformat într-un război şi într-o ceartă împotriva lui Nicolae Ciucă", apreciind totodată că jurnalista a suferit un "abuz" asupra căruia se vor pronunţa instituţiile abilitate.

Acţiune de kompromat la adresa Emiliei Şercan

Jurnalista Emilia Şercan a acuzat că autorităţile statului au orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva sa după ce a dezvăluit că teza premierului Nicolae Ciucă este plagiată, iar acum încearcă să muşamalizeze această acţiune. 

Emilia Şercan afirmă că în decurs de o lună a fost vizată de trei acţiuni distincte de ameninţare, defăimare şi intimidare şi că una dintre acestea a fost făcută, potrivit  probelor pe care le deţine, cu complicitatea unor persoane din instituţii ale statului.

Termenul kompromat vine din limba rusă şi înseamnă "material compromiţător". El a fost împrumutat din jargonul agenţilor KGB din era Stalin şi face referire la informaţii care pot dăuna unei persoane publice, fie prin publicitate negativă, fie prin şantaj.

În replică, IGPR a precizat că două dintre dosarele penale referitoare la violarea vieţii private deschise ca urmare a plângerilor depuse de jurnalistă, dosare pentru care a fost extinsă urmărirea penală şi pentru acces ilegal la un sistem informatic, au fost reunite şi preluate de Parchetul Tribunalului Bucureşti.

La nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, există în lucru doar dosarul penal referitor la ameninţare, sub supravegherea procurorului. „În prezent, se aşteaptă un răspuns, într-un ordin european de anchetă, vital pentru continuarea activităţilor procedurale”, a subliniat IGPR.

Ulterior, jurnalista a vorbit despre faptul că a fost încercată o acţiune de compromitere a sa, când o serie de poze făcute în urmă cu 20 de ani, cu ea sumar îmbrăcată i-au fost furate din calculator au apărut pe 74 de site-uri, peste 60 dintre acestea aparţinând de trustul Realitatea TV.