Iohannis: Mandatul ministrului de Interne la Consiliul JAI este să nu declare adeziunea pentru cotele obligatorii de imigranți

Mandatul ministrului de Interne la Consiliul JAI, care se va reuni în 14 septembrie, este să nu declare adeziunea României pentru cotele obligatorii de imigranți, a declarat joi președintele României, Klaus Iohannis, care și-a exprimat nemulțumirea față de anunțul Comisiei Europene referitor la introducerea unor cote obligatorii pentru statele membre

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Mandatul ministrului de Interne la Consiliul JAI, care se va reuni în 14 septembrie, este să nu declare adeziunea României pentru cotele obligatorii de imigranți, a declarat joi președintele României, Klaus Iohannis, care și-a exprimat nemulțumirea față de anunțul Comisiei Europene referitor la introducerea unor cote obligatorii pentru statele membre

"Am luat act cu oarece nemulțumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European, faptul că din partea Comisiei s-a lucrat pe un proiect destul de birocratic care a fost prezentat După părerea mea nu va duce spre o soluționare, Oricum avem de-a face cu un proiect care prevede și detalii care poate n-ar fi fost necesare în această facă a numărului de imigranți care vor putea fi repartizați în diferite state. Luni, în 14 septembrie, se va reuni în ședința extraordinară Consiliul JAI, unde se va lua în discuție această chestiune. Din partea României va participa ministrul de Interne, cu care am avut o discuție în această dimineață, iar mandatul ministrului de Interne la conferința JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii", a precizat șeful statului, la Palatul Cotroceni.

Întrebat dacă România nu primește sub nicio formă mai mulți refugiați decât 1.785 de persoane, președintele Iohannis a arătat că aici nu vorbim de cifre. "Aici nu vorbim de cifre. E vorba de oameni și nu de piese care trebuie numărate, vorbim de imigranții care vin in Europa. În al doilea rând, vorbim de o solidaritate pe care România și-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci și prin oferte de a primi un număr mare pentru noi de refugiați, ceea ce nu considerăm că este o soluție și nu cred că este oportun să vorbim de cote obligatorii calculate într-un mod foarte birocratic contabilicește aș putea spune, fără a consulta statele membre", a argumentat acesta.

România ar urma să preia 4.646 dintre cei 120.000 de noi refugiați aflați în Italia, Grecia și Ungaria, potrivit schemei de redistribuire de urgență a refugiaților între statele membre ale Uniunii Europene, care face parte dintr-un plan în șapte puncte pentru soluționarea crizei refugiaților cu care se confruntă Uniunea Europeană, relevă un comunicat al Comisiei Europene dat publicității miercuri la Strasbourg.

În luna mai, României îi mai fusese alocată o cotă de 1.705 refugiați din prima tranșă de refugiați de 40.000, aflați pe teritoriul Italiei și Greciei.

Primul punct al planului, reprezentat de mecanismul de relocare de urgență a refugiaților, prevede că dintre cei 4.646 de refugiați ce ar urma să ajungă în România, 604 se află în Italia, 1.951 în Grecia și 2.091 în Ungaria.

Măsurile de redistribuire de urgență a celor 120.000 de refugiați (din care 54.000 se află în Ungaria, 50.400 în Grecia și 15.500 în Italia) ar urma să reducă presiunea de pe cele trei țări afectate și, în același timp, vor ajuta statele membre confruntate cu un număr mare de solicitări de azil să proceseze mai rapid cererile respective.