Klaus Iohannis: Dacă România nu va intra în Schengen ar putea duce la o creştere a euroscepticismului

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că a discutat cu premierul Olandei, Mark Rutte, despre aderarea României la Schengen, exprimându-şi speranţa că în cel mai scurt timp vor fi întrunite condiţiile politice pentru intrarea ţării noastre în spaţiul de liberă circulaţie.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

"Am discutat cu domnul prim-ministru Rutte despre aşteptarea legitimă a României şi a cetăţenilor noştri de a adera la spaţiul Schengen. Am reiterat toate argumentele care susţin faptul că aderarea noastră cât mai curând este nu doar necesară, ci şi extrem de oportună", a afirmat Iohannis la Cincu, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită "Getica".

El a reiterat că România îndeplineşte cerinţele tehnice privind apartenenţa la Schengen şi acţionează deja ca un membru de facto al acestui spaţiu pentru protecţia UE şi a frontierelor sale externe în deplin spirit de solidaritate europeană.

"Suntem parte integrantă a reformei spaţiului Schengen şi ne implicăm activ în eforturile de modernizare şi eficientizare a acestuia. Aderarea României va contribui la securitatea şi la consolidarea spaţiului Schengen aşa cum am dovedit, printre altele, prin amplul efort al ţării noastre de gestionare la standard Schengen a celor peste 2,5 milioane de cetăţeni ucraineni care ne-au trecut deja frontierele.

Iohannis: Aderarea României va contribui la securitatea spațiului Schengen

Sperăm să se întrunească în cel mai scurt timp condiţiile politice pentru aderarea României la spaţiul Schengen într-un context european în care consolidarea rezilienţei Uniunii în ansamblul său şi o repet unitatea de acţiune şi solidaritatea sunt deosebit de importante", a spus şeful statului.

Iohannis a efectuat vizita la Centrul Naţional de Instruire Întrunită "Getica" alături de premierul Nicolae Ciucă şi de prim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte. Discuţiile au vizat şi evaluările României legate de evoluţia crizei din Ucraina şi impactul său, în special în regiunea Mării Negre.

"Am evidenţiat în discuţiile noastre demersurile complexe ale României în sprijinul Ucrainei, în sprijinul cetăţenilor ucraineni, dar şi pentru susţinerea securităţii alimentare globale. Răspunsul nostru comun la contextul actual trebuie să fie în continuare ferm, bazat pe solidaritate şi pe unitate", a afirmat preşedintele Iohannis.

Olanda, prim investitor în România, cu peste 9 miliarde de euro

El a subliniat că în acest moment de inflexiune cooperarea româno-olandeză este cu atât mai importantă. "În plan bilateral, vom continua să dezvoltăm dialogul politic, dar şi cooperarea sectorială, mai ales în sfera economică, deosebit de dinamică, Olanda fiind primul investitor în România, cu peste 9 miliarde de euro, şi un partener comercial de top al ţării noastre, cu aproape 6,5 miliarde de euro anul trecut. Avem în vedere şi alte domenii, precum apărare, energie, agricultură şi industrie alimentară", a completat Iohannis.

În cadrul discuţiilor a fost abordată şi tema securităţii energetice. "Trebuie să identificăm împreună soluţii care să atenueze efectele negative ale creşterii preţurilor asupra cetăţenilor europeni şi care să contribuie la o consolidare a pieţei europene a energiei. Am agreat continuarea coordonării bilaterale sectoriale, inclusiv din perspectiva avansării obiectivelor specifice tranziţiei energetice, dar şi a protejării competitivităţii Uniunii Europene", a declarat şeful statului.