Salariul minim nu va mai creşte de la 1 octombrie. Modificări pe ultima sută de metri la pachetul de măsuri fiscale

Pachetul de reforme fiscale prin care Guvernul încearcă să strângă cureaua, ar putea primi astăzi girul Executivului. Marcel Ciolacu a anunţat ce se va întâmpla cu salariile românilor.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

Astfel, potrivit premierului salariul minim va creşte aşa cum era anunţat, dar nu de la 1 octombrie, ci de la 1 noiembrie. Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni, în deschiderea şedinţei de Guvern, că Guvernul are forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali şi o bună parte dintre propunerile lor se regăsesc în acest proiect. ”Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament”, a spus şeful Executivului. El a dat asigurări că nu se poate vorbi de austeritate când o măsură cheie este creşterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei, iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, măresc salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei. ”Acest Guvern nu creşte însă TVA-ul general. Şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească”, a mai spus Ciolacu.

Ciolacu: "Vorbim astfel de o creştere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni"

”Avem, astăzi, forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri, dar şi cu administraţia locală. O bună parte dintre propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament! Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-şi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB, nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii”, a spus premierul în deschiderea şedinţei.

Marcel Ciolacu a afirmat că ”bugetul României se bazează pe taxele plătite de salariaţi, pe consumul acestora şi pe investiţiile publice”. ”Avem însă un paradox aberant: cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe şi impozite din Europa pe capital. Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulţumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci ”doar” de sute de milioane de euro. Şi există un interes vital: acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene şi a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriaşă, peste 70 de miliarde de euro şi de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiţii străine în ţara noastră! NU îmi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale ţării”, a arătat şeful Executivului.

Marcel Ciolacu a mai spus: ”Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este ca austeritate a fost când s-au tăiat în 2010 salarii şi pensii şi s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciţi şi s-a prăbuşit puterea de cumpărare. Acest Guvern nu creşte însă TVA-ul general. Şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească”. ”În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creşterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei. Iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, mărim salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei. Vorbim astfel de o creştere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajaţii obişnuiţi nu vor plăti nicio taxă în plus”, a completat Ciolacu.   

”Este adevărat, unii nu vor mai fi şefi la stat. Se vor desfiinţa mii de posturi de şefi, cu toată liota de consilieri, şoferi şi secretare. Este cea mai ambiţioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluţie şi ar fi fost de aşteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Nu s-a întâmplat, aşa că o fac eu acum. Nu am de gând să dau vreun pas înapoi. Este nevoie de reformă majoră şi sunt pregătit să mi-o asum fiindcă este singura şansă pentru a continua dezvoltarea României”, a afirmat Ciolacu.