Surse: Klaus Iohannis a cerut Vienei o dată clară pentru intrarea în Schengen cu frontierele terestre. Reacția cancelarului austriac

Am putea intra în Schengen aerian şi maritim. Anunţul vine de la premierul Marcel Ciolacu. Şeful Guvernului spune că speră ca în două zile negocierile să se încheie. Klaus Iohannis are însă un ton mai rezervat: discuţiile legate de aderare sunt complicate. Surse Observator susţin că preşedintele i-a cerut cancelarului austriac un termen clar pentru aderarea terestră, dar oficialul de la Viena a refuzat.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

• Marcel Ciolacu, premierul României: Sperăm să finalizăm în următoarele două zile negocierile pentru aderarea la spaţiul Schengen, în primul pas aerian şi naval .

Asta nu ar însemna doar transportul pe Dunăre, ci şi în Marea Neagră, potrivit surselor Observator. Doar că optimismul premierului nu este împărtăşit şi de şeful statului. 

• Klaus Iohannis, președintele României: Negocierea pentru Schengen rămâne complicată. Mai este mult de negociat până când ajungem la o concluzie care este satisfăcătoare pentru toate părţile. Dacă la un moment dat se arată o soluţie ea poate fi pusă în termeni formali, dar încă mai avem de lucru până atunci.

Klaus Iohannis a cerut Austriei un termen clar pentru intrarea României în Schengen

Potrivit surselor Observator, preşedintele i-a cerut cancelarului de la Viena să accepte un termen clar în 2024 pentru intrarea în Schengen cu frontierele terestre, dar oficialul a refuzat. Discuția a avut loc în contextul în care Austria a propus doar aderarea cu aeroporturile. 

• Andreea Filip, reporter Observator: Schengen ar putea face din portul Constanţa principala poartă de mărfuri pentru Europa centrală şi de est. Intrarea României și Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie va schimba radical rutele maritime tocmai prin faptul că operaţiunile se vor derula mult mai rapid. În prezent, verificarea mărfurilor în port durează. Un container stă în medie, în zona portuară, două zile.  
• Viorel Panait, operator portuar: În condiţiile în care aşteptarea se reduce la frontieră atunci cheltuiala de transport scade şi prin urmare, operatorii devin mai competitivi în a furniza mărfuri din portul Constanța către furnizorii finali din Europa Centrală. 
• Bogdan Glăvan, profesor de economie: Părerea mea este că această cedare a Austriei în problema aderării României la Schengen este una superficială. E una care să ofere satisfacţie guvernului de la Bucureşti, fără ca în acelaşi timp Austria să piardă ceva. Este o lipsă de competitivitate. Şi cei care au încercat să evalueze aceste costuri, au spus că ele se ridică la 1, 2% din PIB. Gândiţi-vă că anul acesta toată creşterea noastră economică este 2%. Deci dacă am fi fost în spaţiul Schengen, am fi avut 3%. Adică o creştere economică cu 50% mai mare. 

Pe plan european, Portul Constanţa nu se poate compara însă cu Rotterdam, Hamburg sau Antwerp

Asta în condiţiile în care anul trecut, portul de la Marea Neagră a avut cel mai mare volum de trafic de marfă din istorie, record înregistrat şi pe fondul războiului. 

Rotterdam, Olanda: 15 milioane TEU pe an 

Hamburg, Germania: 8,7 milioane TEU pe an

Antwerp, Belgia: 6 milioane TEU pe an

Constanța, România: 0,6 milioane TEU pe an

• Cătălin Predoiu: Am adus mereu în discuţie cu domnul Karner interesele economice pe care le avem cu Austria, şi ale Austriei, şi ale României, extinderea Spaţiului Schengen nu numai că va cosolida Spaţiul Schengen, dar va consolida şi interesele economice. 

În demersul ei, România depinde şi de Bulgaria. Aderarea vecinilor de la sud e condiţionată de Ungaria. Dacă guvernul de la Sofia va impune taxe pentru gazul rusesc care ajunge la Budapeste, atunci guvernul condus de Orban nu va bloca aderarea.