Un tânăr din Oradea, consumator de droguri, a venit la Urgenţe de 64 de ori în 2 luni: a vrut să verifice dacă a făcut infarct şi a cerut analize citite pe Google

Medicul Hadrian Borcea, şeful UPU-SMURD Bihor, a declarat într-un interviu acordat News.ro că, în afară de urgenţele care sunt specifice unor perioade din an, precum cele legate de viroze sau gripă, sunt şi alte cazuri de pacienţi despre care spune că nu găsesc în alte locuri soluţii pentru rezolvarea problemelor de sănătate pe care le au, aşa că aleg să vină la urgenţă.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Sistemul de sănătate trebuie să fie capabil să ofere alternative pentru aceşti pacienţi, spune medicul. Dr. Borcea a precizat că toţi pacienţii sunt ajutaţi la Urgenţe, indiferent de problema pe care o au, dar că o parte dintre ei pot înţelege că soluţia pentru problema lor este la medicul specialist din ambulator, de exemplu, sau dintr-un centru de permanenţă. “Aflux mare într-adevăr există, în general acest aflux mare apare în perioade critice din timpul anului când există un număr mare de infecţii respiratorii, primăvara, toamna, cum e acum gripa, sau în cursul verii avem un număr mare de accidente rutiere. Există aceste influenţe sezoniere asupra numărului prezentărilor în urgenţă.

Tânăr consumator de droguri, de 64 de ori la Urgenţe în 60 de zile

Dar mai există încă un factor, cel al sistemului sanitar global, în România. Pacienţii aceştia care vin deseori în urgenţă nu-şi găsesc soluţia pentru problemele pe care le au în altă parte. Vă dau un exemplu, pacienţii cu probleme oncologice care acuză la anumite momente durere generată de tumorile pe care le au sau de procesele neoplazice pe care le au. Nu au unde să meargă pentru tratamentul durerii şi atunci vin în urgenţă. Evident, îi ajutăm, dar tratamentul pe care îl oferim noi are o eficienţă de 5, 6 ore după care ei se întorc pentru că reapare durerea. Şi este un proces continuu care nu rezolvă nici probema lor pe un termen mai lung şi evident aglomerează şi urgenţele.

Crearea unor mecanisme în sistemul sanitar care să compenseze aceste lipsuri, să creeze un sistem în care pacienţii pot merge în ambulatoriile de specialitate sau în alt context, centrele de permanenţă, la tratamente, nu este vorba de asistenţa medicală de urgenţă aici, vorbim despre modalităţi de a rezolva punctual problemele acestor pacienţi”, a explicat Hadrian Borcea.

Problemele celor care au o anumită dependenţă, rezolvate numai acut în urgenţă. Medicul Hadrian Borcea a spus că soluţia pentru mulţi dintre aceşti pacienţi este numai pe termen foarte scurt în UPU, cea pe termen lung fiind la medicul specialist. “Un tânăr din Oradea a revenit în UPU din noiembrie de 64 de ori”, a declarat şeful UPU-SMURD Bihor.  

“Evident, mai există încă o categorie de pacienţi, cei care revin în mod repetat pentru că au probleme cronice în contextul cărora nu conştientizează că trebuie să apeleze la medicul specialist care poate să le rezolve problema. Şi aici am tot dat exemplul adicţiilor, cei care sunt dependenţi de diferite substanţe, inclusiv alcool, droguri, care vin în UPU fie că sunt aduşi de familie, fie vin ei înşişi dar iarăşi, noi putem rezolva problema acută, dar pe termen lung ei trebuie să se adreseze celor care pot să le rezolve adicţia.

Ca exemplu, un tânăr din Oradea care a revenit în UPU din noiembrie de 64 de ori. A fost până la începutul anului acesta pentru că ştie că după consumul de cocaină riscul să dezvolte infarct miocardic este mare. Şi atunci revine ca să verifice dacă nu cumva a făcut infarct miocardic. E electrocardiograma care este suverană, îi facem pentru că nu vrem să păţească ca în fabula cu Petrică şi Lupul, îi spunem că nu are infarct dar el este nemulţumit pentru că nu îi facem acele analize suplimentare pe care e lar vrea să i le facem şi pe care le identifică pe Google, crede că acelea îl exonerează de infarctul miocardic.

Nu aş putea să spun că nu ar trebui să ajungă în urgenţă, noi suntem ca un fel de triaj al sistemului sanitar acum, vin la noi şi noi trebuie să le spunem care e soluţia, dar aici ar trebui să existe un compromis, odată pacienţii să înţeleagă, că e mai bine să meargă la diabetolog, la neurochirurg, decât să revină de 100 de ori în UPU, să înţeleagă că asta e soluţia pentru el, şi nu să genereze agresivitate sau supărare, pe de o parte. Pe partea sistemului trebuie să existe mecanismul care să îi preia pe aceşti pacienţi”, a explicat Hadrian Borcea.

Cum se prezintă situaţia la UPU Timiş

Medicul Mihai Grecu, şeful UPU SMURD Timiş, spune că proporţia pacienţilor ale căror probleme pot fi rezolvate în altă parte, nu la Urgenţe, conform experienţei de până acum, este de 10-15%. Sistemul de sănătate trebuie să pună la dispoziţia pacienţilor alternative pentru a-şi putea rezolva problemele, spune medicul, însă este şi o chestiune de educaţie medicală a pacientului. Dr. Grecu spune că, deşi există centre de permanenţă în judeţul Timiş, nu simte că presiunea de pe UPU a fost luată de acestea.

“Dacă discutăm în cifre absolute, da, sunt foarte mulţi, relativ la numărul de prezentări părerea mea este că cei care pot fi rezolvaţi în altă parte reprezintă în jur de 10-15%, discutăm practic de pacienţii care sunt de cod alb, de cod albastru. Ca să vă dau exemple de lucruri care ar putea fi rezolvate în altă parte, sunt traumatismele minore de extremităţi, eu ştiu, s-a lovit la colţul patului cu degetul mic, este adevărat, e extrem de dureros, dar nici foarte multe lucruri suplimentare nu poţi să-i faci atunci pentru traumatismul lui. Sunt lucruri care beneficiază de o rezolvare la fel de bună şi a doua zi dimineaţa dacă se duce la medicul de familie sau în ambulator.

Supraaglomerarea unităţilor de primiri urgenţe, eu întotdeauna am spus că reprezintă un simptom nu o boală. Problema este că la momentul respectiv oamenii nu au structura unde să se ducă, trebuie să le oferi o alternativă în care ei să aibe şi încredere că vor putea fi rezolvaţi. Timişoara şi judeţul Timiş este recunoscut pentru faptul că au un număr mare de centre de permanenţă de exemplu, nu am simţit că înfiinţarea acestor centre ar fi scăzut cumva numărul de prezentări în structurile de primiri urgenţe. Eu nu cred că lucrurile se pot schimba peste noapte ci că este un efort de durată. Oamenii trebuie să ştie că au alternative, ei trebuie să poată alege ceea ce consideră că este potrivit pentru ei şi aici intervine partea de educaţie medicală”, spune medicul Grecu.

“Sunt şi situaţii hazlii care pot stârni zâmbete, de la traumatisme uşoare, că şi-a dat cu uşa peste mână sau că s-a învineţit de la un traumatism uşor şi a citit pe internet că apariţia de vânătăi poate să fie semn de leucemie, de exemplu. Dar din păcate sunt şi lucruri dramatice, de la drama bătrânilor singuri care vin la UPU şi mai socializează, mai vorbesc, cum era pe vremuri la coadă la carne, lapte şi pâine, până la mizerii umane aş putea să le spun în care copiii nu mai dau medicamentele din tratamentul cronic celor bătrâni şi în felul ăsta îi decompensează voit ca să îi interneze în spital”, a explicat pentru News.ro Mihai Grecu.  

Medicul Cristiana Opriţa, medic de urgenţă la un spital din Vâlcea, consideră că acei pacienţi  care nu sunt urgenţe dar care ajung totuşi în urgenţă ar trebui să plătească serviciul medical, iar acest lucru să poată fi decis de medicul de urgenţă care vede aceşti pacienţi. Cel puţin la spitalul unde medicul activează, foarte mulţi pacienţi care ajung la urgenţă sunt pacienţi cronici care nu au ce să caute acolo pentru a-şi rezolva problemele de sănătate, mai spune medicul.

“Mă confrunt cu cazuri deosebite care nu au ce să caute în urgenţă, sub nicio formă. Se colmatează urgenţa cu tot felul de pacienţi care nu au ce să caute, pe patologia pe care o au, în sistemul de urgenţă. Noi suntem pregătiţi pentru acordarea primului ajutor şi echilibrarea funcţiilor vitale, stabilizarea pacientului, după care acest pacient merge pe secţii sau în alt spital care are grad superior. Noi nu suntem pregătiţi să facem faţă cazurilor de pacienţi cronici, nu-şi iau tratamentul, nu sunt cooperanţi, 90% din pacienţii care intră în urgenţă sunt cazuri cronice, nu au ce să caute în urgenţă.

Să se plătească atunci când decide medicul de urgenţă care vede pacientul că nu este o urgenţă, acel pacient să-şi plătească serviciul medical pe care l-am efectuat aici. Există un cod de urgenţă, inclusiv un cod alb, care înseamnă consult. Eu nu înţeleg ce înseamnă consult în urgenţă, eu sunt medic de urgenţă. Ca să consult un pacient care este cronic, care nu are nicio treabă cu urgenţa. Până la urmă vin tot felul de pacienţi care nu îşi plătesc asigurările de sănătate, mi se pare discriminatorie această situaţie în care noi, cei care plătim, care suntem asiguraţi, care muncim de 30 şi ceva de ani să plătim asigurările de sănătate pentru majoritatea celor care nu se duc la muncă sau celor care vin din străinătate să se trateze în România. Când vin cazurile grave, este perioada cea mai grea. Eu, ca medic de urgenţă cu experienţă, după ce văd 20-30 de pacienţi, automat, sunt şi eu om ca toată lumea, am aceleaşi funcţii şi organe ca toată lumea, şi creierul meu oboseşte, îmi vine un stop sau un pacient care intră în comă, eu deja nu mai am reacţia de viteză şi de gândire, de efectuare a manevrelor cu aceeaşi repeziciune”, a explicat pentru News.ro Cristiana Opriţa, medic de urgenţă.