Ameninţarea ascunsă din Marea Neagră. Pescarii români ar putea primi o misiune care să salveze vieţi

Pescarii de pe litoral mai primesc o sarcină: să cureţe marea de plastic. Pare o misiune fără sfârşit. În adâncuri, sunt abandonate tone de plase şi deşeuri care pun în pericol atât viaţa animalelor marine, cât şi sănătatea noastră. Şi asta prin particulele înghiţite de peştii care ajung, în cele din urmă, în farfuriile noastre. Nu mai vorbim de peisajul macabru din ultima perioadă de pe litoral, unde tot mai mulţi peşti şi chiar şi delfini eşuează la mal. E o problemă la nivel mondial: aproximativ 1 milion de tone de plastic ajung anual în mări şi oceane. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Marea Neagră a ajuns o mare de plastic. Sute de kilometri de plase de pescuit sunt abandonate în adâncuri. O ameninţare ascunsă şi fatală pentru habitatul marin. Şi o otravă care ajunge, încet şi sigur, în alimentanţia noastră. 

O mare de plastic. Pericolul din adâncuri

"Bineînţeles că toate furtunile rup şi mărunţesc aceste bucăţi de plastic, îl aduc în forme ingerabile de către vietăţile marine şi mai departe de către noi. Îl găsim în farfurie, avem obiceiul să-l tratăm termic pe peşte şi de aici, acest plastic să fie şi mai periculos, chiar cancerigen", spune Marian Avram, preşedinte ANPA. 

Scafandri cunosc cel mai bine pericolul uneltelor fantomă din mare. Şi trag un semnal de alarmă pentru turiştii care se aventurează în larg. "Un turist care nu are o sursă de aer sub apă este indicat, la primul semnal că în zonă s-ar afla o plasă, să se îndepărteze foarte, foarte încet. Panica ucide!", avertizează Iulian Rusu, scafandru.  

Cele mai periculoase zone de pe litoral

Cele mai periculoase zone sunt în dreptul staţiunilor Mamaia, Constineşti şi sudul litoralui. Anual, voluntarii şi biologii scot la suprafaţă tone de deşeuri marine.

"Una din soluţii ar fi colectarea deşeurilor marine cu bărcile pescăreşti. Acest proiect nu este simplu. Pentru că pescarii aduc deşeurile la mal, da? Acestea trebuie sortate, după care la mal trebuie să pregătim urgent o infrastructură. Cine preia aceste deşeuri? Cine plăteşte pescarul pentru munca prestată?", spune Laurenţiu Mirea, federaţia pescarilor.

Pescarii ar putea fi soluţia

Proiectul aprobat deja de Comisia Europeană îşi propune ca pescarii să fie plătiţi pentru extragerea plaselor dăunătoare. Ei pot fi motivaţi astfel, mai ales în perioada de prohibiţie, când pescuitul este interzis. "E o idee foarte bună, deoarece noi facem asta benevol, suntem obligaţi să facem asta pentru că nu putem pescui altfel", crede Victor Mociu, pescar.

"Prin uneltele lor de pescuit vor agăţa aceste plastice, fie ele plase abandonate, fie PET-uri. Le aduc în barcă, după care le aduc la mal şi le predau în porturile pescăreşti, unui centru de colectare", a declarat Mihai Leonov, reprezentatt Ministerul Agriculturii.

Singura problemă este că, la noi în ţară, astfel de centre de colectare a deşeurilor din mare nu există deocamdată. Ele urmează să fie construite în porturi cu peste 1,2 milioane de euro, bani europeni alocaţi pentru acest proiect.