Avocatul Poporului atacă la Curtea Constituţională Ordonanţa 13

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunţat că a atacat la Curtea Constituţională Ordonanţa 13, ordonanţă care modifică codurile de procedură penală. Ciorbea a prezentat şi motivele, pe fond, care au dus la decizia sa. Sesizarea Avocatului Poporului a fost înregistrată la CCR, părţile trebuie să trimită puncte de vedere tot până pe 7 februarie.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunţat că a atacat la Curtea Constituţională Ordonanţa 13, ordonanţă care modifică codurile de procedură penală. Ciorbea a prezentat şi motivele, pe fond, care au dus la decizia sa. Sesizarea Avocatului Poporului a fost înregistrată la CCR, părţile trebuie să trimită puncte de vedere tot până pe 7 februarie.

Sesizarea Avocatului Poporului asupra ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind dezincriminarea mai multor infracţiuni a fost înregistrată vineri la Curtea Constituţională (CCR), părţile implicate trebuind să trimită punctele de vedere până pe 7 februarie. Sesizarea Avocatului Poporului a ajuns la Curtea Constituţională şi a fost înregistrată în mai puţin de două ore de când a fost trimisă de Victor Ciorbea. 

Părţile implicate în această speţă, Guvernul, Camera Deputaţilor şi Senatul, vor trebui să trimită puncte de vedere către CCR până marţi, 7 februarie. Potrivit unor surse politice, judecătorii CCR ar urma să ia în discuţie sesizarea şi şi să se pronunţe asupra constituţionalităţii ordonanţei de urgenţă până cel târziu vineri, 10 februarie 2017, data la care toate prevederile OUG intră în vigoare.

Tot până pe 7 februarie trebuie să trimită puncte de vedere părţile implicate şi în privinţa celor două sesizări privind conflictul juridic de natură constituţională în puterile statului, trimise zilele trecute de preşedintele Klaus Iohannis şi de către CSM.

Ciorbea a spus că a constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului.

"Am constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de OUG. Guvernul menţionează în Nota de fundamentare necesitatea implementării unei directive europene, însă termenul este 1 aprilie 2018, prin urmare destul de lung, deci nu se justifică OU", a declarat Ciorbea.

El a mai spus că Avocatul Poporului are "în mod indiscutabil calitate procesuala activă de a ridica excepţia de neconstituţionalitate".

- "Am decis să ridic excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei numărul 13 din acest an. Aceasta va pleca în câteva minute spre Curtea Constituţională.

-Am reţinut o primă critică ce vizează elemente extrinseci a OUG. Neîndeplinirea cerinţelor referitoare la urgenţă.

- Guvernul spune că este necesară o astfel de OUG din cauza unei directive a Uniunii Europene: Am constatat că termenul de implementare al acestei directive este 1 aprilie 2018, prin urmare este un termen lung, suficient pentru ca această chestiune să fie dezbătută în Parlament, deci nu se justifică urgenţa. În legătură cu acest aspect, CC a precizat în unele decizii mai vechi că se justifică utilizarea OUG în situaţia în care ar fi declanşată o procedura de infringment împotriva României, ceea ce nu este cazul.

-Privitor la elementele intrinseci. Câteva chestiuni care vizează acel abuz în serviciu: este adevărat că avem o decizie a Curţii Constituţionale şi că prin OUG s-a ţinut seama de cerinţele formulate. Dar în OUG se foloseşte, se adaugă, se menţionează, se face trimitere şi la vătămare gravă, certă şi legitimă a intereselor şi drepturilor unei persoane fizice sau juridice. Însă, Guvernul nu defineşte în cuprinsul OUG ce înseamnă această vătămare gravă. Astfel, apare încă un element de imprevizibilitate, de incertitudine, care e contrar Constituţiei.

-Se spune că suntem în prezenţa abuzului în serviciu în condiţiile încălcării legii stricto senso, respectiv lege sau OUG. Din diverse decizii ale Curţii Constituţionale trebuie avută în vedere accepţiunea lato senso a legii. Şi acele prevederi ale CJ, Consiliilor Municipale sau ordine de ministru, reprezintă acte normative, lege în sens larg."