Lactatele cu zero la sută grăsimi pot face, uneori, mai mult rău decât bine
O spun medicii care avertizează că, pentru unele sortimente, se folosesc pe post de agenţi de îngroşare amidon sau gelatină. Iar în România nu există nicio reglementare pentru înlocuitori, în afară de faptul că aceştia trebuie trecuţi pe etichetă
De Redactia Observator la 16.09.2015, 19:58
O spun medicii care avertizează că, pentru unele sortimente, se folosesc pe post de agenţi de îngroşare amidon sau gelatină. Iar în România nu există nicio reglementare pentru înlocuitori, în afară de faptul că aceştia trebuie trecuţi pe etichetă
Căutate adesea pentru curele slăbire, lactatele cu zero la sută grăsime nu ar trebui consumate frecvent şi de către oricine. Specialiştii susţin că acestea nu au acelaşi aport nutritiv precum lactatele din care nu a fost înlăturată grăsimea.
Multe dintre lactatele cu un conţinut scăzut de grăsimi au ca ingrediente anumite substanţe care să ajute la coagularea produsului.
Practica este legală, dar mai puţin morală susţin specialiştii. În plus, unele produse lactate nu ar trebui să poarte o anumită denumire decât dacă respectă reţeta de bază.
Conform reţetelor consacrate româneşti, smântâna ar trebui să aibă un conţinut de grăsime de minimum 20 la sută, iar caşcavalul rucăr unul de cel puţin 45 la sută. Reţeta pentru sana specifică un procent de grăsime de Produsul asemănător, cu o cantitate mai mică de atât, ar trebui să poarte denumirea de lapte bătut. Chiar şi aşa, unii români susţin că produsele cu zero la sută grăsimi sunt la fel de bune ca şi celelalte.
Regulamentul european prevede că producătorii pot folosi ce ingrediente şi înlocuitori doresc pentru produsele alimentare, atât timp cât acestea sunt trecute pe etichetă.
