Sânziene sau Drăgaica, tradiții și obiceiuri. Noaptea în care cerurile se deschid și fetele își pot afla ursitul. Ce este strict interzis să facem astăzi

În ziua de 24 iunie, în preajma solstițiului de vară, calendarul popular consemneaza sărbătoarea cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. 

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar. Sânzienele erau considerate, înca din vremea lui Cantemir, ca reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) și divinități antropomorfe. În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi niște femei frumoase, niște adevărate preotese ale Soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.

Sânziene sau Drăgaica, tradiții și obiceiuri

Din punct de vedere calendaristic, sânzienele marchează apropierea de mijlocul verii și reprezintă momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea pentru recoltat. De asemenea, ziua de Sânziene este și ziua în care păsările încep pregătirile pentru sezonul rece. Cucul este primul care dă semnalul, dacă de Blagoveștenie începe a cânta, la Sânziene acesta se îneacă cu orz, răgușește și nu mai poate cânta.

Conform credinței populare în noaptea de Sânziene se deschid cerurile, iar Sânzienele ies și joacă dansul ielelor în locuri ferite de ochii lumii, ascunse sau retrase. Dansul acesta nu poate fi observat de nimeni fiindcă cel sau cea care va îndrăzni să-l privească se va îmbolnăvi și nu se va mai putea vindeca.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forte dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu "lanțul Sânzienelor", pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindină, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac.

Obiceiurile și tradițiile de Sânziene sunt diverse și numeroase, în funcție de zona geografică a țării și influențele specifice regiunii. Aceste obiceiuri și tradiții se practică fie pentru bunul mers al treburilor, fie pentru a atrage norocul și belșugul, dar și pentru aflarea ursitei sau pentru grăbirea măritișului.

Astfel, în unele regiuni ale țării, mai ales în zonele rurale, fetele merg la cules de sânziene pentru a împleti coronițe din flori de sânziene. Aceste coronițe le aruncă mai apoi peste casă. Dacă coronița rămâne agățată și nu cade e semn că acolo, în curând, va avea loc o nuntă. Unele fete păstrează câteva flori și pentru a le pune sub pernă, sperând că noaptea își vor visa ursitul.

De altfel în alte zone ale țării, în ziua de Sânziene, se joacă Drăgaica. Prin urmare se vor costuma două fete, una în costum bărbătesc, cu numele Drăgan, iar cealaltă în costum femeiesc, zisă Drăgaica. Acestea merg și joacă pe la case, întocmai ca și călușarii. Jocul constă mai mult în sărituri în formă de cruce și în îmbrățișări. Oamenii care primesc Drăgaica se consideră că vor atrage norocul și vor alunga ghinionul, vor avea recolte bogate și spor la muncile câmpului.

Un alt obicei specific zilei de sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua dimineții. La răsăritul soarelui femeile se spală într-un râu iar mai apoi se tăvălesc în iarba plină de rouă. În acest fel vor rămâne curate și sănătoase, se vor spăla de boli și de probleme. Orice neîmplinire ar avea se va rezolva, iar cele care își doresc copii au mari șanse să rămână însărcinate.

Fiind o sărbătoare cu cruce roșie, este strict interzis să se facă treburi gospodărești: nu se spală, nu se merge la câmp.

Superstiții de Sânzâiene

Unele superstiții se referă la vreme, altele la recoltă, iar o parte din ele fac referire la bunul mers al lucrurilor și al treburilor. Se spune astfel că dacă plouă în ziua de Sânziene e semn de belșug: se va face porumb, vin, o seamă de bucate.

De asemenea dacă cucul va înceta să cânte cu mult înainte de Sânziene e semn că vara va fi la început călduroasă, apoi secetoasă. Dacă însă cucul continuă să cânte și după Sânziene atunci va fi foamete, războaie și alte nenorociri.

Mai mult dacă Sânzienele îi apucă pe oameni cu porumbul necopăit se zice că toamna nu are să aibă o recoltă bună.