Sfânta şi Marea Joi. Tradiții și superstiții în Joia Neagră sau Joimăriţa, a patra zi din Săptămâna Mare

Sfânta şi Marea Joi este a patra zi din Săptămâna Mare, săptămână înainte de Paşte. Marii prelaţi ne învaţă ce nu avem voie şi ce trebuie să facem astăzi, în Joia Mare, ca să avem noroc şi să fim feriţi de rele.

• Meteorologii anunţă o "schimbare majoră" a vremii. Vom avea fenomene extreme în ţară toată săptămâna

• În Joia Mare se rememorează Cina cea de Taină.
• Astăzi, se înroşesc ouale. 

Sfânta şi Marea Joi este a patra zi din Săptămâna Mare, săptămână înainte de Paşte. Marii prelaţi ne învaţă ce nu avem voie şi ce trebuie să facem astăzi, în Joia Mare, ca să avem noroc şi să fim feriţi de rele.

În cea de-a patra zi din Săptămâna Patimilor se rememorează Cina cea de Taină. Atunci, Mântuitorul le-a spălat picioarele ucenicilor. Tot în Joia Mare, avut loc rugăciunea din Grădina Ghetsimani și prinderea lui Iisus.

În Joia Mare din Săptămâna Patimilor are loc slujba cunoscută sub numele de Denia celor 12 Evanghelii. În unele mânăstiri, la sfârşitul Sfintei Liturghii, există obiceiul ca stareţul să spele picioarele a 12 dintre călugări, în amintirea gestului făcut de Mântuitor la Cina cea de Taină.

Astăzi, în Joia Mare se înroşesc ouale. 

Este ziua în care gospodinele trebuie să vopseasca ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul care vor fi duse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite.

Ce nu ai voie să faci în Joia Mare

În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină, cea la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii numită şi Euharistia, rugăciunea din gradina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. În această zi îţi este interzis să faci mai multe lucruri, scrie crestinortodox.ro.

Joia Mare mai este cunoscută drept Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa. Până la această dată femeile trebuiau să termine de tors cânepa.

Se spunea că vine Joimăriţa la femeile leneşe să vadă cât au lucrat, iar dacă le prinde dormind, le face neputincioase tot anul. Câteodată, o femeie bătrână mergea pe la casele în care locuiau fete mari şi dadea foc cânepii netoarse.

În Joia Mare, dimineaţa, oamenii obişnuiesc să meargă la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească. Seara, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii, unde se îmbracă haine de doliu, făcute din pânză albă şi cusute cu negru. Tot în Joia Mare se duce la biserică pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere. În Vest, dacă o familie prepară painea pentru Paşte, aceasta este adusă cu vase noi.

Din bătrâni se spune că din Joia Mare nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca.

Joia Mare este ziua dedicată copturilor pascale şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti. Străbunii credeau că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată.

În Sudul ţării, în Joia Mare, fetele obişnuiesc să facă câte 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare câte o dorinţă şi dezlegându-le atunci când dorinţa s-a împlinit. Uneori, fetele îşi pun aţa sub pernă seara, crezând că-şi vor visa ursitul. Tot în Sud aici se păstrează obiceiul de a spala picioarele celor din casă de către femeile mai în vârstă.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii în Joia Mare

În tradiţia populară Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morţi. În acestă zi se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare. Trdiţia spune că în noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la vechile lor locuinţe, unde rămân până în sâmbăta dinainte de Rusalii.

Uneori, se obişnuieşte să se dea de pomană apă, fie se aruncă pe mormânt o găleată de apă, fie se duce apă la femeile mai bătrâne. Se spune că nu e bine să speli rufe în această în Joia Mare, pentru că la morţi, în loc să ajungă pomana, se duce apa murdară de la spălat.

În Oltenia se fac şi acum, în zori, în curti şi / sau la morminte, focuri pentru morţi din boz sau nuiele. Se crede ca ele închipuiesc focul pe care l-au făcut slujitorii lui Caiafa în curtea arhierească, să se încălzească la el, atunci când Iuda l-a vândut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfântul Petru, cand s-a lepădat de Iisus Hristos. 

În Zona Clujului, de Joia Mare se striga peste sat. Însă strigarea o făcea Voevoda Ţiganilor - un flăcău căruia i se comunicau abaterile fetelor şi feciorilor din Postul Mare.

În Joia Mare, nu se fac sub nicio formă parastase.

Rugăciunea din Grădina Ghetsimani și prinderea lui Iisus

În cea de-a patra zi din Săptămâna Patimilor se rememorează Cina cea de Taină. Tot în Joia Mare, avut loc rugăciunea din Grădina Ghetsimani și prinderea lui Iisus.

În cea de-a patra zi din Săptămâna Patimilor se rememorează Cina cea de Taină. Atunci, Mântuitorul le-a spălat picioarele ucenicilor. Tot în Joia Mare, a avut loc rugăciunea din Grădina Ghetsimani și prinderea lui Iisus.

Din Joia Mare până în ziua de Paşti, nu se mai trag clopotele la biserici, ci doar se bate toaca.

Credincioşii participă, simbolic, la arestarea, judecarea, condamnarea, batjocorirea şi răstignirea Mântuitorului, scrie crestinortodox.ro.

În Joia Mare, Mântuitorul le-a spălat picioarele ucenicilor şi le-a dat porunca: “Să vă iubiţi unul pe altul, precum Eu v-am iubit pe voi. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii”.

În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, Iisus s-a rugat Tatălui ceresc în Grădina Ghetsimani din Ţara Sfântă. Învăţăturile Sfinţilor Părinţi consideră că “Rugăciunea înălţată de Iisus în Grădina Ghetsimani”, în acea noapte, este cea mai nobilă dintre toate rugăciunile.

În Grădina Ghetsimani, Iisus s-a rugat pentru Sine, pentru Apostoli şi pentru toţi credincioşii, incluzând tot neamul omenesc. Iisus i-a lăsat pe ucenicii Săi să privegheze şi s-a retras să se roage. După ce Iisus a rostit a treia rugă, i-a găsit pe ucenicii Săi adormiţi şi le-a spus. “Sculaţi-vă, s-a apropiat cel ce m-a vândut!”.

Atunci, după rugăciune, Mântuitorul a intuit că, în timp ce El se ruga cu lacrimi fierbinţi, în Grădina Ghetsimani au pătruns soldaţii şi în fruntea acestora se afla Iuda.

Iar vânzătorul Iuda le-a dat un semn de recunoaştere însoţitorilor lui: “Pe care-l voi săruta, Acela este! Puneţi mâna pe el!”. Când s-a apropiat de Iisus, Iuda i S-a adresat: “Bucură-Te, Învăţătorule!”şi L-a sărutat pe Iisus, iar Iisus L-a întrebat: “Prietene, pentru ce ai venit?” În acel moment, însoţitorii lui Iuda s-au apropiat de Iisus şi L-au prins.